Extrase
din “Cultura Vinca in Romania (Origine,evolutie,legaturi,sinteze)”,Timisoara Florin Drasovean
Redactarea
fiselor a fost realizata de :
Zoia
Kalmar-Maxim
Dr.Ghe.Lazarovici
Sabin
Adrian Luca
Dr.Marin Nica
COMPLEXUL
CLUJ-CHEILE TURZII-LUMEA NOUA-ICLOD
De Gh.Lazarovici
Denumirea. Sub acest termen sunt cuprinse numele unor omplexe ,din neoliticul
dezvoltat,din bazilele: Muresului,Somesurilor,superior al Crisurilor si
afluentilor sai. Aceasta ar cuprinde zona din jurul Apusenilor si zonele
submontane. La cunele existente in cercetarea neolitica de teren si de depozit
din acest spatiu nu
permit,deocamdata,formulari mai precise care sa reziste unei critici severe.
Statiunea care cuprinde ca timp cel mai
bine intreaga perioada ar fi cea de la Cluj. Descoperirile de la Lumea nOua si
Taulas contin date despre evolutia despre evolutia din zonele sudice si
contactul cu Vinca.Descoperirile de la Iclod au adus materiale si observatii
despre perioada din neoliticul tarziu. Sunt insa si alte grupe,cum este grupul
Suplac si Salca-Herpaly ,care ofera date despre zonele centrale ale Crisanei
(bazinul Barcau si Crisul Repede). In bazinul Erului,Crasnei si cel inferior al
Somesului exista un alt grup cultural inrudit (Piscolt) in care influenta
vinciana este indirecta si al carui spatiu este cu mult mai intins.
Pentru usurinta in exprimare definim mai scurt cu termenul de complexul Cluj (sau prescurtat
CCTLN). Cand este vorba de anumite zone sau perioade mai scurte sau
caracteristici bine definite folosim termenii grupelor amintite. Deocamdata
grupul Turdas,prin descoperirile de la Turdas,nu cunoaste si o ceramica pictata
asa incat poate sau nu sa fie inclus in acest proces. In acelasi timp trebuie
recunoscut si faptul de a nu fi fost cercetate mai nou toate materialele de la
Turdas care pot oferi surprize. Ceramica pictata existenta,publicata,a fost
considerata ,in general,a fi Petresti.
Originea acestui complex etno-cultural sta sub
influenta proceselor petrecute in perioadele anterioare,in neoliticul
timpuriu,cuprinse sub termenul de chalcoliticul balcano-anatolian. Elementele
care stau la baza sa sunt,deocamdata,definite de doua descoperiri din zona: Gura
Baciului IV si Cluj-Stavilar. Ambele descoperiri apartin evolutiei locale a
fazei a IV-a a culturii Starcevo-Cris care detine multe din trasaturile etapai
IV B. In acestea se constata unele elemente acre evolueaza diferit in zone ale
tarii.Cercetarile recente de la Gura Baciului arata prezenta clara in zona a
unor elemente ale chalcoliticului balcano-anatolian. Angobarea cu alb a
fondului vaelor este deci un element al acestui impuls sudic care se transmite
complexului Cluj ( CCTLN). Ipoteze privind originea din Cris cu elemente Turdas
au fost lansate pentru Lumea Noua (BERCIU 1958,PAUL 1965). Este de precizat ca
inceputul acestui complex are loc inca in neoliticul timpuriu iar finalul este
in neoliticul tarziu asa incat si pentru acest complex etno-cultural este
justificata folosirea termenului de neolitic dezvoltat.
Raspandirea.Grupul cultural
este raspandit de jur imprejurul Muntilor Apuseni. In bazinul Muresului sunt
grupele Taulas,Tartaria-Taulas,Lumea Noua; in bazinul Somesului grupele Cluj-Cheile
Turzii-Iclod;in bazinul Crisului Repede si Barcaului grupul Lumea
nOua-Esztar,Salca-Herpaly;Suplac;in bazilele Erului,Crasnei si Somesului
inferior grupul Piscolt-Szatmar din Vinca A,Dimini timpuriu,Starcevo-Cris,Cris
la BERCIU,I 1958,policromie si Turdas (PAUL,1965 la 1969)difera de Cris;legat
de Tisa II pictat la VLASSA 1976.
Stratigrafia. Observatii
stratigrafice au fiost efectuate in mai multe statiuni si puncte ,dar o lucrare
complexa de stratigrafie comparata pentru intreaga evolutie cu exista. Analiza
sunt doar pentru fazele tarzii (grupul Iclod) cat si pentru compelxul Lumea
Noua. …….
Evolutia. Evolutia sa este
detreminata de un proces dinamic intern si interinfluentele zonale. O
delimitare in timp si spatiu precisa este imposibila si incorecta din motive
subiective si obiective (cercetari lacunare,publicari insuficiente,interferente
si interpatrunderi culturale).
In procesul evolutiv nu trebuie uitate mai multe influente esterne
zonei:chalcoliticul balcano-anatolian cu mai multe impulsuri;Vinca B1;ceramica
cu note muzicale;Vinca C;Precucuteni I,deplasari zonale;daca ar fi sa le
pomenim pe cele mai importante ,doar pentru zonele intracarpatice. Toate aceste
elemente contribuie la formarea ,evolutia si caracteristicilor fazelor.
Fazei timpurii (aI-a),deocamdata etapei de formare,ii apartin doar unele
materiale de la Gura Baciului IV si acelea marcheaza doar inceputul
procesului,aparitia unor elemente:angobarea cu alb,slipul mai gros la unele
specii,cupele cu picior;iar in factura,amestecul cu nisip,pleava si
mal,netezirea in interior cu urme de spatula s.a.Pe de alta parte nu toate
lementele din acea statiune sunt specifice,unele sunt caracteristice perioadei
finale Starcevo-Cris IV B,care vor dispare;altele apartin unei evolutii spre
grupe liniare (toate categoriile de factura,decorul din i9ncizii,amestecul cu
pleava si mal sau cioburi pisate). In statiunea de la Stavilar sunt,de asemenea
,unele elemente caracteristice :vasele patrulatere,angobarea cu alb,décor
incizat in zig-zag;si acolo sunt elemente liniare (factura,decor
alveolat,ornamente plastice etc.)
Faza dezvoltata (aII-a). Evolutia in spatiu este diferita.fiind
determinanta natura fondului anterior si de influentele externe.
View item at
Identifier:
E8246417-3934-4DEF-9454-B5EEFB0EECFA
Format:
9,5 cm image/jpeg
lut modelare
cu mâna, pictare
Provenance:
Alba Iulia
Bol
de formă semisferică, pereţi arcuiţi, buza rot
Contributor:
Grupul Lumea Nouă
Date:
Neolitic dezvoltat
Type:
StillImage |
Description:
Bol de formă semisferică, pereţi arcuiţi, buza rotunjită
şi invazată, patru butoni ornamentali dispuşi simetric, decor obţinut prin
pictură, tricrom, motive ornamentale organizate în registre constând în benzi
de linii pictate pe fond alb-gălbui, de culoare roşie castanie ce formează
arcade peste care sunt aplicate linii subţiri de culoare neagră, pictură
complementară cu bitum, aplicată după ardere
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu