Aspectul Taulas

Extrase din “Cultura Vinca in Romania(Origine,evolutie,legaturi,sinteze)”,Timisoara 1991. Volum ingrijit de : Dr.Ghe.Lazarovici,  Florin Drasovean

Redactarea fiselor a fost realizata de :

Florin Drasovean

Zoia Kalmar-Maxim

Dr.Ghe.Lazarovici

Sabin Adrian Luca

Dr.Marin Nica

Timisoara 1991

  ASPECTUL TAULAS.

                              De Gh.Lazarovici

          ISTORICUL CERCETARILOR. Definirea acestuia ii apartine Hortensiei Dumitrescu autoarea sapaturilor de la Taulas (DUMITRESCU,1964,1984,1985-1986;LAZAROVICI-DUMITRESCU 1986-1986). Sapaturi au facut aici si M.Macrea si O.Floca in anul 1947,materialele ramanand nepublicate,facandu-se la ele doar referiri (FLOCA,1968). Am studiat aceste materiale fara insa a avea prea multe date si observatii pentru a-l putea valorifica separat.

         DENUMIREA a fost data de catre H.Dumitrescu intai ca aspectul Tartaria-Taulas,apoi ca aspect cultural al culturii Turdas (DUMITRESCU 1966) acceptate apoi de N.Vlassa (1967,1976),I.Paul (1969) si altii (LAZAROVICI,1977).

        ORIGINEA. In vremea anilor 1960,originea picturii era cautata ,ca si pentru complexul Lumea Noua,in cultura Starcevo-Cris prin preluarea ei de catre Vinca-Turdas. Vlassa o socotea incerta (1976). In spatiul intregii Transilavanii,cum erau judecate pe atunci lucrurile ,procesul era posibil si probabil.

        Problema este mai compicata  atunci cand se are in vedere momentul cronologic la care sunt judecate lucrurile. Asocierea lui Vlassa Tartaria-Taulas iese din discutie ,materialele de la baza stratului II (Iia dupa noi) acre contin o pictura cu culori intunecate,benzi late nu sunt similare cu ceea ce a fost publicate de la Taulas,este altceva.

       Materialele pictate ca cele ale lui Vlassa (1976) apareau la Lumea Noua (BERCIU.d,1958),Pestera Devent de la Vadul Crisului (VLASSA,1976;LAZAROVICI-KALMAR,1982;LAZAROVICI,1990,1985)  atat in orizontuiri vechi cat si mai recente. Materialele publicate de H.Dumitrescu sunt insa altceva si au totatl un alt stil decat ceea ce avea Vlassa.

       Precizam insa ca analogiile cele mai apropiate pentru stilul si maniera picturii de la Taulas se intalnesc in descoperiri in Ungaria,atribuite fazei vechi a culturii Tisa sau orizontului numit Szakalhat-Tisa (TROGMAYER,1962;TITOV,1980).Acestea marcheaza un orizont cronologic contemporan cu Vinca B2 evoluat si acel B2/C.

      Decorul incizat de la Taulas este acelasi cu cel de la Turdas din orizonturile cu observatii stratigrafice (niv.I si II din sonda I si IV). Vasele au aceeasi factura ,stil,maniera,tehnologie,forme,culoare si,mai ales,evolutie.

      Originea acestui décor se leaga insa de descoperiri destul de indepartate in spatiu: in Banatul iugoslav la Vrsac-At;in Ungaria in descoperiri Szakalhat-Tisa si Tisa;in Crisana in nivelele inferioare de tip Salca-Herpaly in Transilvania central-nordica,la nord de Mures pana la Somes . N.Vlassa pentru unele din aceste materiale (VLASSA,1976)  vede o penetratie Turdas-Vinca in zona Cluj-Iclod. Aceasta pare mai degraba un fenomen marcat de descoperirile de la Cluj,iar elementel “turdasene” ar putea marca tocmai o penetratie Taulas I sau poate II ,lucrurile sunt inca de studiat. Un indiciu ar fi marcat prin formele de vase patrulatere. Caracterul spiralier al picturii se leaga de fenomenele din Complexul Cluj-Cheile Turzii. Factura buna se apare la Turdas I si Taulas I ar putea fi cele din nivelele Lumea Noua tarzie,dar mai ales Iclod I.

      RASPANDIREA. Dintre descoperirile care astazi pot fi atribuite grupului Taulas sunt: Taulas,Limba (Dumbrava),Pianul de Jos I,Zlasti Gruiul lui Mos,Mintia,Ocna Sibiului-Fata Vacilor,nivelul I,posibil si Vadu  si Halta Covragi,Chitid. Satiunile Tartaria (niv.Iia),Lumea Noua ,Cluj trebuie atribuite altor fenomene (vezi Complexul Cluj-Cheile Turzii-Lumea Noua).

      STRATIGRAFIA. La Taulas au fost semnalate doua straturi de cultura : I intre 1,40-1,80 m si un al doilea (II) intre 1,20-0,50 m). Intre cele doua este un strat de steril (DUMITRESCU 1966,1984,1085-1986).La Pianul de Jos apar la baza stratului (Pian I;PAUL 1969),peste care sunt descoperiri de faza AB.

        CERAMICA. Evolutia ei faze este dificil de precizat deoarecedin materialele publicate nu sunt precizari de ordin statistic sau evolutiv deosebit. Sesizam,in primul rand ,o diversificare a decorului ceramicii si aceasta nu prin prisma observatiilor de la Taulas ci prin cele de la Turdas din orizonturi similare.Datele stratigrafice sunt precizate doar pentru ceramica pictata. Un studiu analitic,calitativ este necesar.

      Pictura de la baza stratului este cu rosu pe fond portocaliu avand motive mai rare. In nivelul superior sunt mai subtiri si dese. Este foarte probabil ca aceste motive dese sa nu fie inca Petresti in totalitatea lor. Pentru aceasta ar trebui ca un specialist in problemele culturii Petresti sa o faca.Alte motive cu care se picteaza sunt cu rosu pe fond alb,cu rosu pe alb transparent (DUMITRESCU 1966). Asemenea pictura transparenta apare in unele descoperiri Petresti (Tureni),dar acolo este bicroma. Pictura transparenta apare si la Iclod,pe o pasta straina grupului Iclod (inedit). In grupul Cluj-Cheile Turzii aceasta pictura este cunoscuta.

      Decorul incizat este cel mai bogat avand toate trasaturile grupului Turdas . Aceasta se mentinwe in fazele timpurii si mijlocii ale culturii Petresti.

      Formele cunosc evolutia fireasca a epocii atat in aria vinciana cat si in grupele sale.Predomina strachinile,farfuriile tronconice. Un tip deosebit pentru acest grup sunt paharele (DUMITRESCU,1984).Caracteristicile pentru grupul Turdas si aspectul Taulas sunt vasele patrulatere ,decorate cu incizii ce apar in zeci de exemplare ,decorate diferit,orecum si cateva forme tronconice incizate (DUMITRASCU 1984).Cupa cu picior cunoaste multe variante in functie de forma piciorului (masiv,gol,scund) sau cupei (semisferic,globular,tronconic).

      OBIECTELE au o mare varietate. Din piatra sunt diferite tipuri de topoare: dreptunghiular,calapod,ovale,topoare perforate (dumitrescu 1984). Din lut sunt confectionate fusaiole decorate,”mosorele”,greutati cu perforatii duble:plate si tronconice (DUMITRESCU,1984).

      LEGATURILE SI CRONOLOGIE au fost pe larg precizate intr-un studiu analitic (DUMITRESCU 1984;1985,1985-1986;LAZAROVICI 1977) Aceasta precizeaza sincronisme de orizont Vinca B2/C-C1 pentru descoperirile aspectului Taulas,avand lagaturi stranse cu cele Turdas,Szakalhat-Tisa,Tisa I,Iclod II-III,Petresti A,Lumea Noua tarzie.

    In faza a II-a au fost descoperite materiale Precucuteni I (Zanesti) la Taulas si Pian (DUMITESCU 1966;PAUL 1969). Posibilul sincronism cu Lumea Noua IIa2 prin descoperirea unor materiale Precucuteni impune unele sincronisme intre taulas si Lumea Noua (PAUL1981). Cat priveste materialele Bukk din nivel Taulas II si aspectul lor si faza Bukk nu este inca clara.

     ASEZARILE sunt situate pe terasele mijlocii ale Muresului (Mintia,Taulas si pe vaile si terasele afluentilor sai (Zlasti,Pian),in locuiri prielnice practicarii agriculturii. In general sunt asezari deschise ,in locuiri nefortificate natural. In aceste zone sunt posibile si de presupus fortificatii cu sant si palisada,aparitia lor fiind legata de miscarile etno-culturale (“socul” Vinca C cu doua etape clare ,unul timpuriu,cel de-al doilea la nivel Vinca C2 de aspect Kuvin-Plocknic I):cele care dau nastere acestui grup,fie cele care il inlocuiesc (cultura Petresti). Asezarile sunt restranse,avand o suprafata intre 4-7 ha.

       LOCUINTELE.Datele publicate privitor la locuinte sunt restranse datorita caracterului limitat al surafetelor cercetate. Locuintele sunt de suprafata,formate din lemn si lut,fie bordeie (Taulas,nivelul II). Cele din nivelul inferior nu pot fi precizate datorita imposibilitatii de a sapa.

       PLASTICA,desi nu prea bogata,este cunoscuta din decoperirile de la Pianu de Jos si Taulas I.    Paul remarca foarte bine aspectul realizat al redarii fetei  si ,mai ales, incadrarea cronologica si culturala la nivel Vinca B2/C. Remarcam identitatea de forme si aceeasi maniera intre piesele de la Taulas si Turdas I si II. Altarele de lut si mici vascioare cu picioare,unele imitand vasele zoomorfe au anlogii la Turdas,Petresti si in descoperiri Vinca B2/C.

       OCUPATIILE comunitatilor sedentare legate de agricultura (dovezi sunt dupa  locul amplasarii asezarilor,vasele de provizii,resturi de pleava si cereale in chirpici),cresterea animalelor in care 86% sunt domestice din care 76% (35,5% indivizi) bovine (bos taurus) a caror talie variaza,predominand de talie mica si mijlocie,ovicaprine (2%;5,5% indivizi),suine (sus scrofa doemsticus 4%). Vanatoarea este demonstrata de resturile faunistice in proportie de 14%,in proportii de pana la 4% la sus scrofa ferus si cervus elaphus,6% fiind capreolus (11% la indivizi) s.a.