Extrase
din “Cultura Vinca in Romania(Origine,evolutie,legaturi,sinteze)”,Timisoara 1991. Volum
ingrijit de : Dr.Ghe.Lazarovici, Florin Drasovean
Redactarea
fiselor a fost realizata de :
Florin Drasovean
Zoia
Kalmar-Maxim
Dr.Ghe.Lazarovici
Sabin
Adrian Luca
Dr.Marin Nica
Timisoara 1991
Cultura Banatului.
De
Gh.Lazarovici
Cataloful
formelor din cultura Banatului:
Catalogul
ornamentelor din cultura Banatului:
In zonele nordice ale Banatului ,in Bantul de vest,Backa,sudul Ungariei
si,poate,in sudul Crisanei,in zonele in care nu se constat prezenta fazei Vinca
B1 se naste cultura Banatului. Socotita initial ca rezultatul unor interferente
Vinca cu ceramica liniara,pe parcursul dezvoltarii cercetarilor am constatat ca
este de fapt o evolutie fireasca a comunitatilor Starcevo-Cris asimilate cu
Vinca A si in care sunt si alte influente ale Chalcoliticului
balcano-anatolian. In timp,aceasta dureaza din neoliticul timpuriu pana in
neoliticul tarziu,de unde termenul de neolitic dezvoltat.
Originea. La baza stau elementele Vinca A2 la care se adauga cele
Starcevo-Cris III B si IV A,care au aimilat chalcoliticul
balcano-anatiolian,fenomene petrecute intr-un spatiu mai larg.
Momentul de formare este Vinca A3 –Starcevo-Cris IVB. Pe baza acestor
observatii constatam ca si aria de formare a grupului Alfold
este in zonele sudice. Statiuni in care procesul de formare al culturii
Banatului este evident sunt cele de la Fratelia,Freidorf I,Freidorf IV,Sat
Chinez si Baile Calacea.
Evolutia. In cadrul evolutiei constatam aceasta in timp si spatiu. In timp,am
definit trei etape: I,timpurie,de formare si cristalizare;II,dezvoltata,de
inflorire;III,tarzie. Aceasta impartire tine cont de prezenta unor elemente din
neoliticul vechi (Starcevo-Cris si Vinca A),in neoliticul mijlociu (Vinca B) si
din neoliticul tarziu (Vinca C).
In spatiu,tinand cont de de prezenta sau dominarea unora din elementele
suspomenite,constatam mai multe grupe:grupul Bucovat,grupul Parta,grupul
Pischia,poate grupul Matejski Brod si o grupa mai larga varianta sudica a
culturii Szakalhat (vezi P1-Grupele neoliticului mijlociu din centrul si restul
Romaniei).
Din pacate,nu toate materialele sunt publicate si nu sunt cercetari
suficiente pentru a defini la fel de bine evolutia.
In privinta unor grupe in timp si spatiu decat am avea argumente pentru
a defini acum lucrarile. Asa este cazul cu grupul Pischia,un lot restrans de
materiale in care sunt diferente fata de Parta si Bucovat. Grupul Matejski Brod
are o evolutie aparte in care sunt clare elementele de sinteza ,similare celor
din cultura Banatului,pe care colegii iugoslavi le definesc drept Tisa,la o
vreme in care cultura Tisa nu exista inca.
Grupul
Parta.
Descoperirile de Parta,din mai multe puncte,nu acopera toate fazele in
egala masura. Ele sunt insa intr-o zona in care sunt acoperite toate fazele.
Faza I.
aceasta faza a fost definita pe baza descoperirilor de la Fratelia. In acea
statiune se constata numeroase elemente Vinca A2/A3 in acelasi timp sunt si
elemente “liniare”,definite in unele parti drept Alfold.
In acelasi timp exista o ceramica de factura liniara cu décor vincian sau de
afctura vinciana cu décor liniar.
Prezenta in prima parte a unor statiuni sau complexe cu numeroase
elemente Vinca A ne-a determinat sa impartim aceasta faza in doua etape IA,de
formare a culturii Banatului si care tine prin toate trasaturile sale inca de
neoliticul timpuriu.
In aceasta etapa sunt cunoscute doar bordeie si gropi,iar in statiuni
stratul de cultura nu depaseste 40-60 cm. In sapaturile de salvare de la Feidorf
IV a fost cercetat un bordei cu gauri pe mijloc care a permis reconstruirea
acoperisului unui asemenea bordei…….
O a doua etapa,IB socotita de cristalizare,de unificare,in care dintre
fenomenele anterioare unele dispar (cele ale neoliticului timpuriu) iar altele
au fost deja sintetizate. Aceasta etapa marcheaza trecerea la neoliticul
mijlociu,fara a avea inca elemente de tip Vinca B1. Majoritatea elementelor
acestei etape se vor transmite etapelor urmatoare.
……………………………………
In descoperirile de la Parta ,in nivelul 7a si 7b sunt materiale
apartinand etapei IB. La ceramica semifina se constata doua grupe: una de factura
vinciana;neagra,neagra-cenusie,lustruita,ardere buna ,amestec cu nisip;alta
similara celei de la Bucovat amestecata cu mal,cioburi pisate,resturi
organice de aceleasi culori ,predominand
galbui,galbui-roscat,cenusiu. La ceramica fina nu sunt diferente,toate speciile
sunt bine arse,lustruite,amestecate cu nisip fin,bine arse. Din nivelele inferioare
are loc o crestere a ceramicii fine pana la 1,50 m.
Locuintele cunoscute constau din:bordeie,colibe cu vatra si locuinte cu
vatra si cuptoare de marime mijlocie.
Pentru acest orizont au fost precizate legaturi in descoperirile Alfold
tarzii,Tiszaug,Tiszavasvari,Mikcolc,Bodrogkeresztur,Ob.78,Tiszadob si materiale
liniare din statiuni vinciene:Vinca,Tirnovacka,Banjica s.a.
Faza a II-a. Observatiile privind evolutia acestei etape se bazaeaza pe
descoperirile de la Parta unde s-au sapat mari suprafete,cu multe complexe,cu
date statistice,din pacate prea putin analizate,datorita si volumui urias de
date.
……………………
Aceasta faza marcheaza momentul maximei infloriri al acestei
civilizatii. Ea se manifesta prin aparitia unor constructii mari (unele din
nivel 7c) si al unor locuinte cu etaj (nivelul 6),ridicarea sanctuarului de la
Parta,o dezvoltare a mestesugului ceramicii,bogatia si varietatea ceramicii si
plasticii (vezi P2 –Catalogul formelor din cultura Banatului).
Etapa a II-a. In evolutia tehnologiei ceramicii,proportia ceramicii fine
atinge in jur de 40% in aceasta faza,tinzand spre momentul maxim al dezvoltarii
ei din intregul neoliticul banatean. In privinta decorului,aceasta etapa
cunoaste,mai ales la adancimea de 1,70 m,maxima bogatie si varietate a
decorului ,peste 32 varietati din cca 140. Pentru materialele din acest
orizont s-au precizat legaturi cu
descoperiri Vinca B1 ,cu Balta Sarata II,Zorlentu Mare I.
Materialele vinciene sunt de cea mai buna factura Vinca B1,inat ele
marcheaza foarte clar momentul. Unele materiale au o evolutie proprie ,la Parta
unele se raresc si dispar,altele au fluctuatii crescand si descrescand,in vreme
ce unele,abia acum se nasc.
……………………..
Multe din materialele cu décor liniar sunt identice cu cele din cultura
Szakalhat,dar nu sunt Szakalhat. Lipsind o buna periodizare a culturii
Szakalhat nu se pot face aprecieri mai exacte. Legaturile cu grupul Szakalhat
au fost sesizate inca demult,de la publicarea primelor materiale de la Parta si
Zorlent,ele trebuiesc reluate. Nu toate materialele sunt insa Szakalhat,ci
apartin mai multor grupe ale culturii Banatului. In Transilvania
sunt,deasemenea,elemente comune ,ele trebuiesc intelese ca elemente comune
orizontului cronologic avand o baza comuna=sinteza dintre Starcevo-Cris si
Vinca si influenta fazei B1.
……………………..
FAZA II B
Materiale asemanatoare celor de la Parta sunt la
Pischia,Vinga,Arad-Gradiste,Varsand,acolo insa sunt mai numeroase elemente
Bucovat si Szakalhat. La Parta sunt insa si importuri Szakalhat de cea mai buna
factura. Maximul dezvoltarii il reprezinta materialele descoperite la adancimea
de 1,50-1,60 m de la Parta.
La acest orizont se constata cele mai multe elemente Szakalhat
,importuri si influente.Prezenta masiva a elementelor vinciene deosebeste
fundamental descoperirile grupului Parta de cele Bucovat si Szakalhat. Pentru
materialele Szakalhat sunt legaturi la Battonya-Vidpart dar si cu grupul
Bucovat Iisi,prin el,cu alte statiuni Szakahlat sau alte civilizatii,cu Vinca
B1/B2 spre exemplu,intre adancimile 7,4-7 m.
Pentru acest orizont am precizat unele legaturi cu descoperiri Szakalhat
de la Nagykolo-Strand,Tiszafoldvar-Szighet,Devavanya-Simmaszighet ,dar si
analogii mai vechi.
De remarcat ca,la acest orizont apar si cele mai multe importuri Bukk
atat in cultura Banatului la Parta cat si in cultura Szakalhat,Turdas in
aceleasi orizonturi.
Date detaliate despre acest orizont sunt precizate in legatura cu
descoperirile de la Parta si Bucovat. Subliniem ,in mod deosebit,dezvoltarea unei
arhitecturi la Parta cu corespondente si in statiuni Szakalhat din zona inalta
a campiei ungare din vecinatatea Bichisului (Bekescaba). La Parta in aceasta
vreme apar si locuinte in blocuri de cate patru avand un etaj (pana acum sunt
cunoscute 7 asemenea situatii si sunt indicii ca ar fi si unele locuinte de la
Zorlentu mare ,la un orizont ceva mai timpuriu si chiar contemporan.
FAZA II C
In
general,statisticile pe categoriile de materiale arata o scadere a ceramicii
fine in favoarea ceramicii uzuale. Aceasta indica un proces de retardare
culturala. Ceramica fina scade de la 32% la 1,40 m la 24,3% la 1,5 m.Ceramica
uzuala creste cu procente apropiate,valorile ceramicii semifine osciland in
jurul a 1-2%. Aceste fenomene se observa cu mult mai intens in arhitectura
neolitica care dupa incendierea sanctuarului de la Parta are o decadere
puternica.
Marile locuinte si locuintele cu etaj,dupa distrugerea lor,vor fi
inlocuite cu constructii simple,cu colibe cu mult lemn sau usoare,in aceleasi nivele
mai sunt gropi si bordeie. In cazul decorului se constata o decadere si o
simplificare a lui fata de fazele anterioare. Mai tarziu va avea loc chiar o
crestere a decorului vincian din banda punctata.
Nu
Stim daca intre fenomene este vorba de o legatura directa dar acum se para ca
nivelul IIB de la Bucovat cunoaste maxima lui dezvoltare ,mai evidenta in
ceramica semifina si in constructii.
Situatia din alte statiuni ale culturii Banatului este greu de precizat
exact nefiind cercetari,ci doar materiale izolate,fara observatii
stratigrafice. Materialele apartinand acestei etape sunt la Arad-Gradiste,Vinga,Chesint,fiid socotite ,in
urma cu ani,drept Tisa !.
De
o situatie aparte se bucura statiunea de la Chisoda unde sunt materiale Vinca
B2/C,Vinca C dar si apartinand culturii Banatului si culturii Tisa.
In momentul de fata este greu de definit exact care este situatia
stratigrafica ,fiind vorba de mai multe sectiuni in zone diferite,lipsind pana
in prezent un studiu de stratigrafie comparata si de analize asupra intregului
lot de materiale . Pentru numeroase materiale au fost precizate legaturi cu
cultura Banatului IIC.
Numeroase materiale din sapaturile lui
M.Moga din 1943/1945 de la adancimea de 0,90-1,10 m,chiar daca nu pot fi
deocamdata clar sincronizate,contin materiale foarte clare ce ne permit a le
sincroniza acea adancime cu acest orizont cronologic si cultural.
Decaderea
civilizatiei de la Parta din acest nivel ar putea fi rezultatul unor lupte
intertribale. Acest lucru pare to mai evident,fiind de pus nu numai pe seama
incendierii marilor locuinte,a asezarilor,fortificatiilor ci si a descoperirii unor importuri din zone
mai indepartate:Bukk sau Szakalhat. Legat de acelasi fenomen credem ca este si
descoperirea ,in ultimile faze ale nivelului 6 de la Parta,cat si la Bucovat in
nivelele II a unor cantitati impresionante de bile de prastie. Nu stim daca
aceste manifestari se datoresc unor conflicte cu comunitati din zonele nordice
Banatului dar este posibil ca acum sa inceapa si miscarile sudice legate de
fenomenel;e Vinca B2/C si “spcul” Vinca C.
In aceasta vrem,e au fost descoperite in aria culturii Vinca din zonele
centrale ale Banatului,in sapaturile de la Zorlentu Mare ,o serie de
importuri,socotite mai de mult Szakalhat,Tisa sau
“tisoide”. Acestea apar in nivelul Zorlent III,motiv pentru care unele ar putea
apartine si fazei urmatoare.
In statiunea de la Arad-Gradiste
s-au gasit si unele materiale de imitatie Bukk sau Bukk evoluat ,in acest
moment ne este greu de precizat exact,mai ales fiind date conditiile de
descoperire a materialelor.
Pentru materialele vinciene s-au prezentat legaturi cu Vinca,faza B2.
Intre materiale sunt insa si unele forme: strachini cu buza in forma de
palnie,vase bitronconice cu umarul ascutit,vase globulare cu umar rotund si
buza scurta,vase cu gat cilindric si umarul marcat,amfore cu umar ascutit.
Acestea apar atat la Parta cat si in descoperirile de la Chisoda. Aceste
elemente prefigureaza ceea ce se va dezvolta mai tarziu in Vinca C. Factura
buna a ceramicii de la Chisoda,elementele de faza B2,B2/C,C,prezenta unor
materiale Szakalhat-Tisa si Tisa I,varianta sudicamsunt suficient de clare ca
sa demonstreze orizonturile cronologice de care pomeneam ,contemporane cu
cultura banatului II C si III A. Apartin fazei II C doar materialele din
orizonturile timpurii,cat insa si care din acestea,in acest stadiu de
cunoastrea materialelor,este greu de demonstrat cu argumente convingatoare,fara
studii analitice.
Faza a III-a narcheaza o etapa din neoliticul tarziu. Pentru Parta si
alte cateva descoperiri se poate vorbi doar de etapa III A. La Bucovat apare un
fenomen de retardare definit cu IIIb si care ar putea apare si in alte
parti,ceva similar,deocamdata nu cunoastem in Banat.
Unele materiale de la Bransica,de exemplu,sugereaza posibilitatea existentei si
altor forme de manifestare.
Etapa III A
“Socul Vinca C” socotim ca este acela care a determinat schimbarea
cursului fazelor tarzii. Pe baza descoperirilor de la Chisoda s-ar putea preciza
cand si cat este. Aceasta si pentru ca este o statiune in plina evolutie
,statiune care in zona va lua locul,prin intensitatea locuirii,descoperirilor
de la Parta.
Ceea ce nu poate fi clar precizat in acest moment,este reaportul dintre
descoperirile din nivelul 5b de la Parta-Telul I si Telul II de la Parta.. In Telul II exista o stratigrafie de 2 m
cu materiale Vinca C . Reprezinta acestea cel mai vechi orizont din zona?;este
sau exista la Chisoda un orizont mai vechi? Dupa observatiile de la Hodoni
,s-ar parea ca Telul II de la Parta este cel mai vechi,dupa care ar urma
descoperirile de la Hodoni,nivelul cu gropi(Ia ,poate) si materialul din strat
(Ib ,sa zicem). In nivelul Ib sunt unele materiale
comune cu cultura Banatului III A,in special cu Chisoda si Parta,nivel 5.
Mai exista statiuni care ar putea apartine etapei III A: Parta-Tell
2/canal,materiale de la Lipova,Branisca,poate unele materiale de la
Cornesti,Chesint s.a.
Statisticile pe
materialele de la Parta arata ca este vorba de o statiune in involutie ,ca de
altfel si cele de la Bucovat. Dimpotriva,la Chisoda nu
avem date statistice ,dar materialel sunt de buna factura. Formele de vase de
la Chisoda din nivel II,dar mai ales III,marcheaza multe elemente Vinca C dar
si cultura Banatului III A. Tot la Chisoda
la nivelele superioare sunt si fenomene de retardare,ele nu pot fi insa
sincronizate cu cele de la Parta.
Influenta vinciana poate fi sesizata in plastica de la Chisoda,la
Parta-Asezarea 3,la Lipova-Hodaie fie prin elementele Vinca B2/C dar si
materiale Vinca C. La Parta-Tell2/Canal se observa o combinatie de elemente
vinciene si “ tisoide” de fapt caracteristice etapei III a culturii Banatului.
La Branisca sunt elementele fenomenului vincian de retardare din Banat dar si
elemente Tisa si cultura Banatului III. In
materialele de la Cornesti-Iugosloveni se observa un amestec de elemente Vinca
C si cultura Banatului III A.
Etapa III B este cunoscuta ,deocamdata,doar la Bucovat incat fenomenele
de acolo nu pot fi generalizate pentru alte zone. Ceea ce nu poate fi clar
precizat este momentul pana la care dainuiesc elementele Bucovat IIIb. In
partea suoperioara a stratului se constata elemente Tiszapolgar iar,mai
apoi,gropi cu materiale sau poate inventare de morminte care marcheaza perioada
epocii cuprului in nordul Banatului.
………………..
Ceramica Parta.
Evolutia ceramicii este foarte dinamica In mod deosebit sunt de amintit
cateva vase caracteristice prin forma sau decorul lor culturii Banatului:
amforele cu capac sau capacele de vase,de factura vinciana Vinca B1 (amfora cu
capac);capacele de vase de forma vinciana cu décor specific culturii Banatului
sau grupelor Bandkeramice;capace tronconice,conice,conice pe crestet cu cap de
sau idol;forme specifice culturii Banatului. Dintre formele deosebite amintim
vasul cu doua guri zis “Omul care striga” sau “Bocitoarea”,vase cu aplicatii
plastice,vase antropomorfe sau zoomorfe.
Ceramica Bucovat.
In faza I-a la ceramica grosiera si semifina ,amestecul pastei este cu
cioburi pisate si mal,mai rar nisip. Formele de vase sunt cele
globulare,amfora,vasul piriform,strachina tronconica cu partea inferioara
profilata (tip A1b),castronul cu pereti curbi (tip A2a),sau drepti (tip
2b),strachina plata ,tronconica (tip A1a). Ornamentele constau din brauri
alveolare,alveole in jurul toartelor sau deasupra lor (tip a6-a7),crestaturi la
interiorul buzei (tip a4),trei siruri de alveole pornind de sub buza in jos
(tip a9),brauri crestate sau alveole (tip a1 si a2),proeminente duble (tip
b3);incizii cu pictura rosie dupa ardere (tip d1),incizii in zig-zag (tip
e1).Predominante sunt culorile rosii si caramizii urmate de brun. Frecvent este
folosita pictarea cu rosu.
Ceramica fina ,amestecata cu nisip fin si paiete de mica,este de culoare
cenusie,fiind lustruita,decorata cu pliseuri,de factura vinciana ,dar stilul
decoratiei in parchet si capriori (tip c1,c2) décor intalnit in fazele Vinca
A3/B1 de unde il mostenesc. Predomina strachina cu umarul curbat,castronul
bitronconic,precum si cel cu partea superioara convexa.
In fazele Ic-Id se dezvolta mai ales ceramica amestecata cu nisip.
Ornamentele incizate dezvolta diverse stiluri (unele legaturi comune sunt in
acel Starcevo IV,dar mai tarziu),la fel decorul din caneluri avand modele
textile (parchet,sah,capriori,combinatii dintre ele). Culoarea ceramicii fine
este cenusie-neagra si galbuie.
Pe baza unor tipuri de vase capac,a unor tipuri de amfore cu fata
umana,orizontul Bucovat se poate sincroniza cu nivelele 7B si 7C de la
Parta,respectiv faza II A a culturii
Banatului prin unelte,arme si podoabe lucrate cu grija,plastica (vase-capac,amfore cu fata umana,idoli,vase
cu toarte antropomorfe,etc).
Ceramica semifina cunoaste o noua
dezvoltare a ornamentatiei din benzi incizate curboliniare terminate cu
“M” simplu,dublu,”W” sau “flacari”.
Uneori spatiile dintre incizii sunt lustruite sau pictate in culori crude
(crusted). Ornamentatia cu décor plisat
“textil” atinge maximul evolutiei
sub aspect decorativ,cantitativ si al finetii.
Nivelul IIA se leaga de cele mai timpurii elemente Szakalhat,in vreme ce
nivelul Iib se leaga de Szakalhat clasic. In aceasta faza apar unele picioare
de cupa tipic Vinca B au acel B2/C
(genul celor de la Taulas I sau Parta II fara a fi insa si alte elemente
vinciene clare,element care deosebeste acets grup de la Parta. Pe baza tuturor
elementelor se pot preciza sincronismele Bucovat Iia cu cultura Banatului IIB
iar Bucovat Iic cu faza Iic a culturii Banatului.
Faza a Iia ,cu doua etape IIIa si III B (acesta ca element de
retardare)prezinta unele elemente care ne sugereaza influenta socului Vinca C.
Acum se constata prezenta unor elemente Szakalhat-Tisa sau “tisoide”,elemente
care apar dupa manifestarea in zona a socului Vinca C. Ceramica semifina si
uzuala dezvolta din nou elementele fazeiI. Unele forme,din fazele
anterioare,ating acum maximul evolutiei lor. Culorile predominante sunt cea
galbui-rosietica (37%) urmata de cea bruna (13%). Acum apar si se dezvolta
forme caracteristice eneoliticului (tipul C2,C1c,B4, s.a).
…………….
Comunitatile grupului Bucovat au rolul de a
extinde procesul de neolitizare in zonele de nord-est ale Banatului. Evolutia
acestora defineste trasaturile neoliticului dezvoltat,inceputul acestuia fiind
la finele neoliticului timpuriu iar sfarsitul in neoliticul tarziu,dupa
contactul cu Vinca C si inainte de formarea culturii Tiszapolgar. Ambientul in
care isi desfasoara evolutia comunitatile grupului Bucovat este intr-o regiune
paduroasa de campie bogata in fauna,in cursuri de rau de inundatie bogate in
peste,in terenuri inundate imbogatite de viiturile de primavara ce permiteau
practicarea unei agriculturi de sezon.cu o padure care mentinea o umiditate
prielnica agriculturii si care o fereste de caniculele de pusta ale verii. Poienile ofereau conditii
prielnice pentru crestrea vitelor si practicarea gradinaritului. Zona
mlastinoasa a determinat insa si izolarea statiunilor,de aici si diferente
intre o statiune si alta (cazul cu Parta si Pischia).
In
nivelul II statiunea de la Bucovat cunoaste maxima dezvoltare marcand in mod
sigur un centru economico-religios (sesizabil in plastica,arhitectura si
ceramica). Numeroase bile de prastie gasite intre daramaturile locuintelor din
nivelele Ib-Iia,incendiile si distrugerile indica procese si tulburari
etnico-culturale similare cu cele de la Parta (lupte intertribale,interginti).
In
nivelul III are loc un proces de retartdare culturala dar,in acelasi timp,se
constata o uniformizare a tipurilor ceramice pe spatii mai largi. Tipurile de
vase predominante cunosc si in Vinca evolutii similare,tipul A1a al grupului
Bucovat are aceeasi evolutie cu similarul sau din Vinca (tipAIIa),in vreme ce
tipul 2a din Bucovat dezvolta un tip similar din Vinca (tip Cia) acolo fiind in
scadere ,in vreme ce la Bucovat cunoaste maxima dezvoltare. Desigur aceste
tipuri sunt detreminate de relatia intre tip si forma dar si de anumite
preferinte.
CULTURA
VINCA,FAZELE C SI D,IN BANAT.
de
Florin Drasovean
Primele descoperiri ale unor materiale,pe care astazi putem sa le
incadram in fazele tarzii ale culturii Vinca,au fost facute inca in secolul
trecut (MILLEKER 1897).Din pacate pentru toate acestea nu exista precizari
stratigrafice.
Pana la cel de-al doilea razboi mondial,in Banatul romanesc au fost efectuate sapaturi
de anvergura la Dudestii Vechi,Parta si Cornesti,iar dupa 1945 in asezarile de
la Parta,Zorlentu Mare,Ruginosu,Homosdia,Liubcova,Ostrovu Golu,Hodoni,Chisoda
Veche,Cornesti,Bucovat,Salbagelu Vechi. Pe baza acestor ultime cercetari au
fost precizate tipurile de locuinte,unelte,trasaturile si continutul fazelor si
etapelor culturii Vinca si ale grupului Bucovat si relatiile dintre acestea si
alte culturi din spatiile geografice vecine.
Pentru fazele tarzii ale culturii Vinca,deosebit de importante sunt
sapaturile de la Zorlentu Mare,Homojdia,Ruginosu,Liubcova,Chisoda Veche,Parta
Tell II,Hodoni si Salbagelu Vechi.
………………………
Asezarile,in marea lor majoritate,sunt dispuse pe malurile raurilor
(Hodoni,Libcova,Foeni,Parta II),pe unele brate ale acestora (Chisoda
Veche,Sanandrei,Sag) pe terase inalte care marginesc cursuri de apa (Homojdia
,Honorici,Salbagelu vechi,Folea). In zona de deal din nord-estul Banatului
exista locuiri pe varful unor dealuri (Zorlentu Mare) si in pesteri
(Romanesti).
Dintre acestea,doar asezarea de la Chisoda
Veche a fost fortificata . Astfel in 1980,in nord-estul asezarii a fost
descoperit un sant cu profil triunghiular,adanc de 3,5 m,cu o deschidere la
cornonament de 6,8 m iar in partea inferioara de 0,5 m. In afara de acesta nu a
fost surprins alt element de fortificatie (val,palisada?). Santul apartine
probabil stratului II.
Locuintele sunt reprezentate de bordeie (Hodoni,Salbagelu I,Chisoada
niv.I) si locuinte de suprafata (Zorlentu Mare,Honorici,Homojdia,Chisoda
II-III,Liubcova,Parta II,Salbagel II,Unip). Unele locuinte construite in panta
au avut podea suspendata (Zorlentu Mare).
……………..
Uneltele din piatra slefuita sunt reprezentate de topoare care sunt
lucrate din roci putin dure . Acestea pot fi impartite in perforate si
neperforate. Cele neperforate sunt de forma trapezoidala (Liubcova,Chisoda
Veche,Hodoni),calapod-Hodoni si dreptunghiulare-Honorici,Hodoni,Liubcova.
Topoare perforate au fost descoperite la Chisoda Veche si Hodoni.
Uneltele
din os si corn cuprind acele,strapungatoarele,spatulele. Cercetarile au pus in
evidenta ace in asezarile de la Hodoni,Chisoda Veche,Liubcova;spatule
strapungatoare ,varfuri de sageti ,brazdare de plug la Hodoni si
Liubcova.Mansoanele de inmanusare a topoarelor,daltite si plantatoare au fost descoperite la
Liubcova.
Dintre obiectele din lut descoperite in asezarile vinciene tarzii
mantionam fusaiolele (Liubcova),greutatile folosite la razboiul de tesut sau la
plasa de pescuit.
La Chisoda Veche ,in nivelul II,a fost descoperita o pintandera din lut
decorata cu incizii unghiulare ,iar La Liubcova o piesa similara,dar
neornamentata.
Plastica fazelor tarzii ale culturii Vinca este deosebit de bogata,dar
este repartizata neuniform de la asezare la asezare. Astfel,exista statiuni in
care au fost descoperite un numar mare de figurine (Zorlentu
Mare,Chisoda,Liubcova,Salbagelu Vechi) iar in altele exista doar cateva piese
(Hodoni).
…………………..
Ceramica.
Fata de faza anterioara se constata un salt calitativ al tehnologiilor
de ardere,netezire si ornamentare a vaselor. Acest fenomen insa nu este prezent
in toate asezarile contemporane fazei C,in unele,in special in zonele de deal
ale Banatului se continua,in parte,evolutia ceramicii din faza anterioara,primid
influente Vinca-Plocnik constante,mai pregnant in plastica.
Factura ceramicii este diferita,in functie de zona in care sunt
amplasate asezarile.Astfel in campia Banatului si in Clisura Dunarii,unde
inluentele Vinca C sunt puternice datorita unor comunitati de aceasta faza
(Liubcova,Parta II,Chisoda II-III,Hodoni,Sanandrei s.a) ceramica fina si
semifina este lucrata dintr-o pasta densa ,in amestec cu nisip fin,bine
lustruita si arsa la negru,negru-cenusiu si cenusiu.
In centrul Banatului exista asezari dispuse in zone deluroase (Zorlentu
Mare,,Ruginosu,Honorici,Homojdia,Salbagelu Vechi) cu o ceramica grosiera confectionata dintr-un lu amestecat cu nisip,pietricele si bucat de cuart,arsa la
rosu-caramiziu,brun. Ceramica fina si semifina din aceste situri este de
culoare neagra,neagra-cenusie si caramizie,fiind resimtite lementele Vinca C,in
special in sfera formelor.
…………………
Ornamentele din faza C a culturii Vinca
sunt reprezentate de pliseuri si caneluri oblice (Zorlent,Hodoni,Liubcova,Parta
II,Chisoda Veche,Sanandrei),perpendiculare pe buza vasului
(Hodoni,Libcova,Chisoda Veche,Salbagel,Parta II),”in capriori”
(Honorici,Hodoni,,Chisoda,Parta II),sau organizate in spirale
(Hodoni,Chisoda,Sanandrei). Uneori ,buzele vaselor sunt canelate (Hodoni,Chisoda Veche,Liubcova). Ceramica
fina este decorata si cu ornamente lustruite (Politurmester) realizate atat in
interiorul vaselor (Hodoni) cat si in exterior (Hodoni,Chisoda,Liubcova).
Caracteristicile acestei faze sunt decorurile incizate formate din benzi
punctat-incizate dispuse in spirala (Zorlentu Mare,Hodoni,Chisoda Veche),in
meandru ,incizii paralele spiralice (Hodoni) si meandrele (Zorlent,Ruginosu).
Uneori,inciziile sunt incrustate cu o substanta alba (Hodoni,Chisoda,Parta II,Sanandrei,Liubcova) iar spatiile intre
linii sunt pictate cu o culoare rosie ,aplicata dupa ardere
(Hodoni,Chisoda,Parta II,Liubcova). Toate acestea au largi analogii in locuiri
contemporane.
View item at
Identifier:
6B37EAA6-C075-4F3F-89E7-4BE9DC9820F3
Format:
22,2 cm image/jpeg
lut, amestec nisip fin modelare cu mâna, netezire, ardere
Source:
Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance:
Bucovăţ
Publisher:
CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest,
Romania |
Lut
ars la brun-roşcat, vas care are modelate pe g
Description:
Lut ars la brun-roşcat, vas care are modelate pe gât două
feţe umane, nasul şi sprâncenele redate în relief, ochii sunt incizaţi, gâtul
este despărţit de corp de trei incizii care circumscriu vasul, două torţi
perforate transversal, la fiecare faţă pe fru
View item at
Identifier:
DE38E3C5-4277-4630-8D8F-7A1D4D0CB7CD
Format:
73 cm image/jpeg
lut modelare
cu mâna, netezire, incizare, ardere
Source:
Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance:
Parţa
Publisher:
CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest,
Romania |
Culoare
brun-gălbuie, gât cilindric uşor evazat, p
Description:
Culoare brun-gălbuie, gât cilindric uşor evazat, pe gât
este redată o faţă umană, nasul în relief, ochii incizati în forma literei π,
gura prin două incizii in forma literei W, gâtul delimitat de corp prin trei
linii orizontale parelele, pe corp trei regi
View item at
Identifier:
E9672EE4-17E9-4F9B-87B6-4C782ED5BF33
Format:
30 cm image/jpeg
lut, nisip fin modelare cu mâna, netezire, pictare, ardere
Source:
Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance:
Parţa
Resch, Fr.
Publisher:
CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest,
Romania |
Vas
cu slip pictat de culoare roşie-vişinie, corp
Description:
Vas cu slip pictat de culoare roşie-vişinie, corp bombat,
două proeminenţe verticale dispuse pe umăr, pe linia de curbură maximă se află
o incizie circulară, pe care sunt desenate grupe de linii unghiulare dispuse cu
vârful în jos, pe partea superioară su
View item at
Identifier:
9543B324-DB2C-4C4E-9A33-8E9420FAED65
Format:
12 cm image/jpeg
lut, nisip, materie organică în compoziţie
modelare cu mâna, netezire, pictare, ardere
Source:
Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance:
Parţa
Publisher:
CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest,
Romania |
Formă
tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exte
Description:
Formă tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exterior,
sprâncenele şi nasul reliefate, ochii redaţi prin două incizii dispuse sub
sprâncene, gura redată printr-o grupare de incizii dispuse în V, pictate la
interior cu vişiniu, faţa pictată cu galben, pe
View item at
Identifier:
D1DE562C-13AD-4D4F-BE11-A433CFA0570D
Format:
9,3 cm. image/jpeg
lut ars
Source:
Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance:
Parţa
Publisher:
CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest,
Romania |
Capac
Description:
Capac prosopomorf din lut ars, culoare vişinie, formă
tonconică. Nasul şi urechile în relief, ochii redaţi prin incizii orizontale.
Incizii meandrice pe corp, o gaură în creştet
Formă
tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exte
Description:
Formă tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exterior,
ochii redaţi prin două incizii lungi orizontale care taie o zonă în relief,
nasul în relief, cele două urechi redate prin două benzi verticale
supraînalţate dispuse diametral la colţurile patrulater
View item at
Identifier:
CE880B39-0601-4B18-AB51-BB194501A823
Format:
12,5 cm image/jpeg
lut, nisip, materie organică modelare cu mâna, netezire, lustruire, ardere
Source:
Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance:
Parţa
Publisher:
CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania
|
Formă
tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exte
Description:
Formă tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exterior,
nasul reliefat, ochii redaţi prin incizii de formă romboidală, gura redată prin
două incizii paralele în W la extremităţile cărora se află câte o incizie în V
orientată cu vârful spre interior, pe c
View item at
Identifier:
DDF66905-E4FD-4B01-8410-AA0F55C0481D
Format:
12,5 cm image/jpeg
lut, nisip, materie organică modelare cu mâna, netezire, ardere
Source:
Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance:
Parţa
Publisher:
CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania
|