miercuri, 19 iunie 2013

Aspectul Taulas

Extrase din Cultura Vinca in Romania(Origine,evolutie,legaturi,sinteze)”,Timisoara 1991. Volum ingrijit de : Dr.Ghe.Lazarovici,  Florin Drasovean
Redactarea fiselor a fost realizata de :
Florin Drasovean
Zoia Kalmar-Maxim
Dr.Ghe.Lazarovici
Sabin Adrian Luca
Dr.Marin Nica

Timisoara 1991



  ASPECTUL TAULAS.
                              De Gh.Lazarovici
          ISTORICUL CERCETARILOR. Definirea acestuia ii apartine Hortensiei Dumitrescu autoarea sapaturilor de la Taulas (DUMITRESCU,1964,1984,1985-1986;LAZAROVICI-DUMITRESCU 1986-1986). Sapaturi au facut aici si M.Macrea si O.Floca in anul 1947,materialele ramanand nepublicate,facandu-se la ele doar referiri (FLOCA,1968). Am studiat aceste materiale fara insa a avea prea multe date si observatii pentru a-l putea valorifica separat.
         DENUMIREA a fost data de catre H.Dumitrescu intai ca aspectul Tartaria-Taulas,apoi ca aspect cultural al culturii Turdas (DUMITRESCU 1966) acceptate apoi de N.Vlassa (1967,1976),I.Paul (1969) si altii (LAZAROVICI,1977).
        ORIGINEA. In vremea anilor 1960,originea picturii era cautata ,ca si pentru complexul Lumea Noua,in cultura Starcevo-Cris prin preluarea ei de catre Vinca-Turdas. Vlassa o socotea incerta (1976). In spatiul intregii Transilavanii,cum erau judecate pe atunci lucrurile ,procesul era posibil si probabil.
        Problema este mai compicata  atunci cand se are in vedere momentul cronologic la care sunt judecate lucrurile. Asocierea lui Vlassa Tartaria-Taulas iese din discutie ,materialele de la baza stratului II (Iia dupa noi) acre contin o pictura cu culori intunecate,benzi late nu sunt similare cu ceea ce a fost publicate de la Taulas,este altceva.
       Materialele pictate ca cele ale lui Vlassa (1976) apareau la Lumea Noua (BERCIU.d,1958),Pestera Devent de la Vadul Crisului (VLASSA,1976;LAZAROVICI-KALMAR,1982;LAZAROVICI,1990,1985)  atat in orizontuiri vechi cat si mai recente. Materialele publicate de H.Dumitrescu sunt insa altceva si au totatl un alt stil decat ceea ce avea Vlassa.
       Precizam insa ca analogiile cele mai apropiate pentru stilul si maniera picturii de la Taulas se intalnesc in descoperiri in Ungaria,atribuite fazei vechi a culturii Tisa sau orizontului numit Szakalhat-Tisa (TROGMAYER,1962;TITOV,1980).Acestea marcheaza un orizont cronologic contemporan cu Vinca B2 evoluat si acel B2/C.
      Decorul incizat de la Taulas este acelasi cu cel de la Turdas din orizonturile cu observatii stratigrafice (niv.I si II din sonda I si IV). Vasele au aceeasi factura ,stil,maniera,tehnologie,forme,culoare si,mai ales,evolutie.
      Originea acestui décor se leaga insa de descoperiri destul de indepartate in spatiu: in Banatul iugoslav la Vrsac-At;in Ungaria in descoperiri Szakalhat-Tisa si Tisa;in Crisana in nivelele inferioare de tip Salca-Herpaly in Transilvania central-nordica,la nord de Mures pana la Somes . N.Vlassa pentru unele din aceste materiale (VLASSA,1976)  vede o penetratie Turdas-Vinca in zona Cluj-Iclod. Aceasta pare mai degraba un fenomen marcat de descoperirile de la Cluj,iar elementel “turdasene” ar putea marca tocmai o penetratie Taulas I sau poate II ,lucrurile sunt inca de studiat. Un indiciu ar fi marcat prin formele de vase patrulatere. Caracterul spiralier al picturii se leaga de fenomenele din Complexul Cluj-Cheile Turzii. Factura buna se apare la Turdas I si Taulas I ar putea fi cele din nivelele Lumea Noua tarzie,dar mai ales Iclod I.
      RASPANDIREA. Dintre descoperirile care astazi pot fi atribuite grupului Taulas sunt: Taulas,Limba (Dumbrava),Pianul de Jos I,Zlasti Gruiul lui Mos,Mintia,Ocna Sibiului-Fata Vacilor,nivelul I,posibil si Vadu  si Halta Covragi,Chitid. Satiunile Tartaria (niv.Iia),Lumea Noua ,Cluj trebuie atribuite altor fenomene (vezi Complexul Cluj-Cheile Turzii-Lumea Noua).
      STRATIGRAFIA. La Taulas au fost semnalate doua straturi de cultura : I intre 1,40-1,80 m si un al doilea (II) intre 1,20-0,50 m). Intre cele doua este un strat de steril (DUMITRESCU 1966,1984,1085-1986).La Pianul de Jos apar la baza stratului (Pian I;PAUL 1969),peste care sunt descoperiri de faza AB.
        CERAMICA. Evolutia ei faze este dificil de precizat deoarecedin materialele publicate nu sunt precizari de ordin statistic sau evolutiv deosebit. Sesizam,in primul rand ,o diversificare a decorului ceramicii si aceasta nu prin prisma observatiilor de la Taulas ci prin cele de la Turdas din orizonturi similare.Datele stratigrafice sunt precizate doar pentru ceramica pictata. Un studiu analitic,calitativ este necesar.
      Pictura de la baza stratului este cu rosu pe fond portocaliu avand motive mai rare. In nivelul superior sunt mai subtiri si dese. Este foarte probabil ca aceste motive dese sa nu fie inca Petresti in totalitatea lor. Pentru aceasta ar trebui ca un specialist in problemele culturii Petresti sa o faca.Alte motive cu care se picteaza sunt cu rosu pe fond alb,cu rosu pe alb transparent (DUMITRESCU 1966). Asemenea pictura transparenta apare in unele descoperiri Petresti (Tureni),dar acolo este bicroma. Pictura transparenta apare si la Iclod,pe o pasta straina grupului Iclod (inedit). In grupul Cluj-Cheile Turzii aceasta pictura este cunoscuta.
      Decorul incizat este cel mai bogat avand toate trasaturile grupului Turdas . Aceasta se mentinwe in fazele timpurii si mijlocii ale culturii Petresti.
      Formele cunosc evolutia fireasca a epocii atat in aria vinciana cat si in grupele sale.Predomina strachinile,farfuriile tronconice. Un tip deosebit pentru acest grup sunt paharele (DUMITRESCU,1984).Caracteristicile pentru grupul Turdas si aspectul Taulas sunt vasele patrulatere ,decorate cu incizii ce apar in zeci de exemplare ,decorate diferit,orecum si cateva forme tronconice incizate (DUMITRASCU 1984).Cupa cu picior cunoaste multe variante in functie de forma piciorului (masiv,gol,scund) sau cupei (semisferic,globular,tronconic).
      OBIECTELE au o mare varietate. Din piatra sunt diferite tipuri de topoare: dreptunghiular,calapod,ovale,topoare perforate (dumitrescu 1984). Din lut sunt confectionate fusaiole decorate,”mosorele”,greutati cu perforatii duble:plate si tronconice (DUMITRESCU,1984).
      LEGATURILE SI CRONOLOGIE au fost pe larg precizate intr-un studiu analitic (DUMITRESCU 1984;1985,1985-1986;LAZAROVICI 1977) Aceasta precizeaza sincronisme de orizont Vinca B2/C-C1 pentru descoperirile aspectului Taulas,avand lagaturi stranse cu cele Turdas,Szakalhat-Tisa,Tisa I,Iclod II-III,Petresti A,Lumea Noua tarzie.
    In faza a II-a au fost descoperite materiale Precucuteni I (Zanesti) la Taulas si Pian (DUMITESCU 1966;PAUL 1969). Posibilul sincronism cu Lumea Noua IIa2 prin descoperirea unor materiale Precucuteni impune unele sincronisme intre taulas si Lumea Noua (PAUL1981). Cat priveste materialele Bukk din nivel Taulas II si aspectul lor si faza Bukk nu este inca clara.
     ASEZARILE sunt situate pe terasele mijlocii ale Muresului (Mintia,Taulas si pe vaile si terasele afluentilor sai (Zlasti,Pian),in locuiri prielnice practicarii agriculturii. In general sunt asezari deschise ,in locuiri nefortificate natural. In aceste zone sunt posibile si de presupus fortificatii cu sant si palisada,aparitia lor fiind legata de miscarile etno-culturale (“socul” Vinca C cu doua etape clare ,unul timpuriu,cel de-al doilea la nivel Vinca C2 de aspect Kuvin-Plocknic I):cele care dau nastere acestui grup,fie cele care il inlocuiesc (cultura Petresti). Asezarile sunt restranse,avand o suprafata intre 4-7 ha.
       LOCUINTELE.Datele publicate privitor la locuinte sunt restranse datorita caracterului limitat al surafetelor cercetate. Locuintele sunt de suprafata,formate din lemn si lut,fie bordeie (Taulas,nivelul II). Cele din nivelul inferior nu pot fi precizate datorita imposibilitatii de a sapa.
       PLASTICA,desi nu prea bogata,este cunoscuta din decoperirile de la Pianu de Jos si Taulas I.    Paul remarca foarte bine aspectul realizat al redarii fetei  si ,mai ales, incadrarea cronologica si culturala la nivel Vinca B2/C. Remarcam identitatea de forme si aceeasi maniera intre piesele de la Taulas si Turdas I si II. Altarele de lut si mici vascioare cu picioare,unele imitand vasele zoomorfe au anlogii la Turdas,Petresti si in descoperiri Vinca B2/C.
       OCUPATIILE comunitatilor sedentare legate de agricultura (dovezi sunt dupa  locul amplasarii asezarilor,vasele de provizii,resturi de pleava si cereale in chirpici),cresterea animalelor in care 86% sunt domestice din care 76% (35,5% indivizi) bovine (bos taurus) a caror talie variaza,predominand de talie mica si mijlocie,ovicaprine (2%;5,5% indivizi),suine (sus scrofa doemsticus 4%). Vanatoarea este demonstrata de resturile faunistice in proportie de 14%,in proportii de pana la 4% la sus scrofa ferus si cervus elaphus,6% fiind capreolus (11% la indivizi) s.a.


COMPLEXUL CLUJ-CHEILE TURZII-LUMEA NOUA-ICLOD

Extrase din Cultura Vinca in Romania(Origine,evolutie,legaturi,sinteze)”,Timisoara 1991. Volum ingrijit de : Dr.Ghe.Lazarovici,  Florin Drasovean
Redactarea fiselor a fost realizata de :
Florin Drasovean
Zoia Kalmar-Maxim
Dr.Ghe.Lazarovici
Sabin Adrian Luca
Dr.Marin Nica

Timisoara 1991


COMPLEXUL CLUJ-CHEILE TURZII-LUMEA NOUA-ICLOD
 De Gh.Lazarovici
          Denumirea. Sub acest termen sunt cuprinse numele unor omplexe ,din neoliticul dezvoltat,din bazilele: Muresului,Somesurilor,superior al Crisurilor si afluentilor sai. Aceasta ar cuprinde zona din jurul Apusenilor si zonele submontane. La cunele existente in cercetarea neolitica de teren si de depozit din acest spatiu  nu permit,deocamdata,formulari mai precise care sa reziste unei critici severe.
          Statiunea care cuprinde ca timp cel mai bine intreaga perioada ar fi cea de la Cluj. Descoperirile de la Lumea nOua si Taulas contin date despre evolutia despre evolutia din zonele sudice si contactul cu Vinca.Descoperirile de la Iclod au adus materiale si observatii despre perioada din neoliticul tarziu. Sunt insa si alte grupe,cum este grupul Suplac si Salca-Herpaly ,care ofera date despre zonele centrale ale Crisanei (bazinul Barcau si Crisul Repede). In bazinul Erului,Crasnei si cel inferior al Somesului exista un alt grup cultural inrudit (Piscolt) in care influenta vinciana este indirecta si al carui spatiu este cu mult mai intins.
       Pentru usurinta in exprimare definim mai scurt cu  termenul de complexul Cluj (sau prescurtat CCTLN). Cand este vorba de anumite zone sau perioade mai scurte sau caracteristici bine definite folosim termenii grupelor amintite. Deocamdata grupul Turdas,prin descoperirile de la Turdas,nu cunoaste si o ceramica pictata asa incat poate sau nu sa fie inclus in acest proces. In acelasi timp trebuie recunoscut si faptul de a nu fi fost cercetate mai nou toate materialele de la Turdas care pot oferi surprize. Ceramica pictata existenta,publicata,a fost considerata ,in general,a fi Petresti.
           Originea  acestui complex etno-cultural sta sub influenta proceselor petrecute in perioadele anterioare,in neoliticul timpuriu,cuprinse sub termenul de chalcoliticul balcano-anatolian. Elementele care stau la baza sa sunt,deocamdata,definite de doua descoperiri din zona: Gura Baciului IV si Cluj-Stavilar. Ambele descoperiri apartin evolutiei locale a fazei a IV-a a culturii Starcevo-Cris care detine multe din trasaturile etapai IV B. In acestea se constata unele elemente acre evolueaza diferit in zone ale tarii.Cercetarile recente de la Gura Baciului arata prezenta clara in zona a unor elemente ale chalcoliticului balcano-anatolian. Angobarea cu alb a fondului vaelor este deci un element al acestui impuls sudic care se transmite complexului Cluj ( CCTLN). Ipoteze privind originea din Cris cu elemente Turdas au fost lansate pentru Lumea Noua (BERCIU 1958,PAUL 1965). Este de precizat ca inceputul acestui complex are loc inca in neoliticul timpuriu iar finalul este in neoliticul tarziu asa incat si pentru acest complex etno-cultural este justificata folosirea termenului de neolitic dezvoltat.
         Raspandirea.Grupul cultural este raspandit de jur imprejurul Muntilor Apuseni. In bazinul Muresului sunt grupele Taulas,Tartaria-Taulas,Lumea Noua; in bazinul Somesului grupele Cluj-Cheile Turzii-Iclod;in bazinul Crisului Repede si Barcaului  grupul Lumea nOua-Esztar,Salca-Herpaly;Suplac;in bazilele Erului,Crasnei si Somesului inferior grupul Piscolt-Szatmar din Vinca A,Dimini timpuriu,Starcevo-Cris,Cris la BERCIU,I 1958,policromie si Turdas (PAUL,1965 la 1969)difera de Cris;legat de Tisa II pictat la VLASSA 1976.
          Stratigrafia. Observatii stratigrafice au fiost efectuate in mai multe statiuni si puncte ,dar o lucrare complexa de stratigrafie comparata pentru intreaga evolutie cu exista. Analiza sunt doar pentru fazele tarzii (grupul Iclod) cat si pentru compelxul Lumea Noua. …….
          Evolutia. Evolutia sa este detreminata de un proces dinamic intern si interinfluentele zonale. O delimitare in timp si spatiu precisa este imposibila si incorecta din motive subiective si obiective (cercetari lacunare,publicari insuficiente,interferente si interpatrunderi culturale).
         In procesul evolutiv nu trebuie uitate mai multe influente esterne zonei:chalcoliticul balcano-anatolian cu mai multe impulsuri;Vinca B1;ceramica cu note muzicale;Vinca C;Precucuteni I,deplasari zonale;daca ar fi sa le pomenim pe cele mai importante ,doar pentru zonele intracarpatice. Toate aceste elemente contribuie la formarea ,evolutia si caracteristicilor fazelor.
         Fazei timpurii (aI-a),deocamdata etapei de formare,ii apartin doar unele materiale de la Gura Baciului IV si acelea marcheaza doar inceputul procesului,aparitia unor elemente:angobarea cu alb,slipul mai gros la unele specii,cupele cu picior;iar in factura,amestecul cu nisip,pleava si mal,netezirea in interior cu urme de spatula s.a.Pe de alta parte nu toate lementele din acea statiune sunt specifice,unele sunt caracteristice perioadei finale Starcevo-Cris IV B,care vor dispare;altele apartin unei evolutii spre grupe liniare (toate categoriile de factura,decorul din i9ncizii,amestecul cu pleava si mal sau cioburi pisate). In statiunea de la Stavilar sunt,de asemenea ,unele elemente caracteristice :vasele patrulatere,angobarea cu alb,décor incizat in zig-zag;si acolo sunt elemente liniare (factura,decor alveolat,ornamente plastice etc.)
       Faza dezvoltata (aII-a). Evolutia in spatiu este diferita.fiind determinanta natura fondului anterior si de influentele externe.

View item at
Identifier: E8246417-3934-4DEF-9454-B5EEFB0EECFA
Format: 9,5 cm   image/jpeg   lut   modelare cu mâna, pictare
Source: Universitatea "1 Decembrie 1918" - ALBA IULIA |
Provenance: Alba Iulia
Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Bol de formă semisferică, pereţi arcuiţi, buza rot

Contributor: Grupul Lumea Nouă
Type: StillImage |
Subject: Vas |   Bol |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |
Description: Bol de formă semisferică, pereţi arcuiţi, buza rotunjită şi invazată, patru butoni ornamentali dispuşi simetric, decor obţinut prin pictură, tricrom, motive ornamentale organizate în registre constând în benzi de linii pictate pe fond alb-gălbui, de culoare roşie castanie ce formează arcade peste care sunt aplicate linii subţiri de culoare neagră, pictură complementară cu bitum, aplicată după ardere





Cultura Banatului

Extrase din Cultura Vinca in Romania(Origine,evolutie,legaturi,sinteze)”,Timisoara 1991. Volum ingrijit de : Dr.Ghe.Lazarovici,  Florin Drasovean
Redactarea fiselor a fost realizata de :
Florin Drasovean
Zoia Kalmar-Maxim
Dr.Ghe.Lazarovici
Sabin Adrian Luca
Dr.Marin Nica

Timisoara 1991


      Cultura Banatului.
                                  De Gh.Lazarovici

Cataloful formelor din cultura Banatului:

Catalogul ornamentelor din cultura Banatului:


      In zonele nordice ale Banatului ,in Bantul de vest,Backa,sudul Ungariei si,poate,in sudul Crisanei,in zonele in care nu se constat prezenta fazei Vinca B1 se naste cultura Banatului. Socotita initial ca rezultatul unor interferente Vinca cu ceramica liniara,pe parcursul dezvoltarii cercetarilor am constatat ca este de fapt o evolutie fireasca a comunitatilor Starcevo-Cris asimilate cu Vinca A si in care sunt si alte influente ale Chalcoliticului balcano-anatolian. In timp,aceasta dureaza din neoliticul timpuriu pana in neoliticul tarziu,de unde termenul de neolitic dezvoltat.
     Originea. La baza stau elementele Vinca A2 la care se adauga cele Starcevo-Cris III B si IV A,care au aimilat chalcoliticul balcano-anatiolian,fenomene petrecute intr-un spatiu mai larg.
      Momentul de formare este Vinca A3 –Starcevo-Cris IVB. Pe baza acestor observatii constatam ca si aria de formare a grupului Alfold este in zonele sudice. Statiuni in care procesul de formare al culturii Banatului este evident sunt cele de la Fratelia,Freidorf I,Freidorf IV,Sat Chinez si Baile Calacea.
      Evolutia. In cadrul evolutiei constatam aceasta in timp si spatiu. In timp,am definit trei etape: I,timpurie,de formare si cristalizare;II,dezvoltata,de inflorire;III,tarzie. Aceasta impartire tine cont de prezenta unor elemente din neoliticul vechi (Starcevo-Cris si Vinca A),in neoliticul mijlociu (Vinca B) si din neoliticul tarziu (Vinca C).
     In spatiu,tinand cont de de prezenta sau dominarea unora din elementele suspomenite,constatam mai multe grupe:grupul Bucovat,grupul Parta,grupul Pischia,poate grupul Matejski Brod si o grupa mai larga varianta sudica a culturii Szakalhat (vezi P1-Grupele neoliticului mijlociu din centrul si restul Romaniei).
     Din pacate,nu toate materialele sunt publicate si nu sunt cercetari suficiente pentru a defini la fel de bine evolutia.
     In privinta unor grupe in timp si spatiu decat am avea argumente pentru a defini acum lucrarile. Asa este cazul cu grupul Pischia,un lot restrans de materiale in care sunt diferente fata de Parta si Bucovat. Grupul Matejski Brod are o evolutie aparte in care sunt clare elementele de sinteza ,similare celor din cultura Banatului,pe care colegii iugoslavi le definesc drept Tisa,la o vreme in care cultura Tisa nu exista inca.
Grupul Parta.
     Descoperirile de Parta,din mai multe puncte,nu acopera toate fazele in egala masura. Ele sunt insa intr-o zona in care sunt acoperite toate fazele.
      Faza I. aceasta faza a fost definita pe baza descoperirilor de la Fratelia. In acea statiune se constata numeroase elemente Vinca A2/A3 in acelasi timp sunt si elemente “liniare”,definite in unele parti drept Alfold. In acelasi timp exista o ceramica de factura liniara cu décor vincian sau de afctura vinciana cu décor liniar.
      Prezenta in prima parte a unor statiuni sau complexe cu numeroase elemente Vinca A ne-a determinat sa impartim aceasta faza in doua etape IA,de formare a culturii Banatului si care tine prin toate trasaturile sale inca de neoliticul timpuriu.
      In aceasta etapa sunt cunoscute doar bordeie si gropi,iar in statiuni stratul de cultura nu depaseste 40-60 cm. In sapaturile de salvare de la Feidorf IV a fost cercetat un bordei cu gauri pe mijloc care a permis reconstruirea acoperisului unui asemenea bordei…….
     O a doua etapa,IB socotita de cristalizare,de unificare,in care dintre fenomenele anterioare unele dispar (cele ale neoliticului timpuriu) iar altele au fost deja sintetizate. Aceasta etapa marcheaza trecerea la neoliticul mijlociu,fara a avea inca elemente de tip Vinca B1. Majoritatea elementelor acestei etape se vor transmite etapelor urmatoare.
……………………………………
    In descoperirile de la Parta ,in nivelul 7a si 7b sunt materiale apartinand etapei IB. La ceramica semifina se constata  doua grupe: una de factura vinciana;neagra,neagra-cenusie,lustruita,ardere buna ,amestec cu nisip;alta similara celei de la Bucovat amestecata cu mal,cioburi pisate,resturi organice  de aceleasi culori ,predominand galbui,galbui-roscat,cenusiu. La ceramica fina nu sunt diferente,toate speciile sunt bine arse,lustruite,amestecate cu nisip fin,bine arse. Din nivelele inferioare are loc o crestere a ceramicii fine pana la 1,50 m.
    Locuintele cunoscute constau din:bordeie,colibe cu vatra si locuinte cu vatra si cuptoare de marime mijlocie.
    Pentru acest orizont au fost precizate legaturi in descoperirile Alfold tarzii,Tiszaug,Tiszavasvari,Mikcolc,Bodrogkeresztur,Ob.78,Tiszadob si materiale liniare din statiuni vinciene:Vinca,Tirnovacka,Banjica s.a.
     Faza a II-a. Observatiile privind evolutia acestei etape se bazaeaza pe descoperirile de la Parta unde s-au sapat mari suprafete,cu multe complexe,cu date statistice,din pacate prea putin analizate,datorita si volumui urias de date.
  ……………………
    Aceasta faza marcheaza momentul maximei infloriri al acestei civilizatii. Ea se manifesta prin aparitia unor constructii mari (unele din nivel 7c) si al unor locuinte cu etaj (nivelul 6),ridicarea sanctuarului de la Parta,o dezvoltare a mestesugului ceramicii,bogatia si varietatea ceramicii si plasticii (vezi P2 –Catalogul formelor din cultura Banatului).
    Etapa a II-a. In evolutia tehnologiei ceramicii,proportia ceramicii fine atinge in jur de 40% in aceasta faza,tinzand spre momentul maxim al dezvoltarii ei din intregul neoliticul banatean. In privinta decorului,aceasta etapa cunoaste,mai ales la adancimea de 1,70 m,maxima bogatie si varietate a decorului ,peste 32 varietati din cca 140. Pentru materialele din acest orizont  s-au precizat legaturi cu descoperiri Vinca B1 ,cu Balta Sarata II,Zorlentu Mare I.
    Materialele vinciene sunt de cea mai buna factura Vinca B1,inat ele marcheaza foarte clar momentul. Unele materiale au o evolutie proprie ,la Parta unele se raresc si dispar,altele au fluctuatii crescand si descrescand,in vreme ce unele,abia acum se nasc.
……………………..
    Multe din materialele cu décor liniar sunt identice cu cele din cultura Szakalhat,dar nu sunt Szakalhat. Lipsind o buna periodizare a culturii Szakalhat nu se pot face aprecieri mai exacte. Legaturile cu grupul Szakalhat au fost sesizate inca demult,de la publicarea primelor materiale de la Parta si Zorlent,ele trebuiesc reluate. Nu toate materialele sunt insa Szakalhat,ci apartin mai multor grupe ale culturii Banatului. In Transilvania sunt,deasemenea,elemente comune ,ele trebuiesc intelese ca elemente comune orizontului cronologic avand o baza comuna=sinteza dintre Starcevo-Cris si Vinca si influenta fazei B1.
……………………..
                        FAZA II B
    Materiale asemanatoare celor de la Parta sunt la Pischia,Vinga,Arad-Gradiste,Varsand,acolo insa sunt mai numeroase elemente Bucovat si Szakalhat. La Parta sunt insa si importuri Szakalhat de cea mai buna factura. Maximul dezvoltarii il reprezinta materialele descoperite la adancimea de 1,50-1,60 m de la Parta.
    La acest orizont se constata cele mai multe elemente Szakalhat ,importuri si influente.Prezenta masiva a elementelor vinciene deosebeste fundamental descoperirile grupului Parta de cele Bucovat si Szakalhat. Pentru materialele Szakalhat sunt legaturi la Battonya-Vidpart dar si cu grupul Bucovat Iisi,prin el,cu alte statiuni Szakahlat sau alte civilizatii,cu Vinca B1/B2 spre exemplu,intre adancimile 7,4-7 m.
    Pentru acest orizont am precizat unele legaturi cu descoperiri Szakalhat de la Nagykolo-Strand,Tiszafoldvar-Szighet,Devavanya-Simmaszighet ,dar si analogii mai vechi.
    De remarcat ca,la acest orizont apar si cele mai multe importuri Bukk atat in cultura Banatului la Parta cat si in cultura Szakalhat,Turdas in aceleasi orizonturi.
    Date detaliate despre acest orizont sunt precizate in legatura cu descoperirile de la Parta si Bucovat. Subliniem ,in mod deosebit,dezvoltarea unei arhitecturi la Parta cu corespondente si in statiuni Szakalhat din zona inalta a campiei ungare din vecinatatea Bichisului (Bekescaba). La Parta in aceasta vreme apar si locuinte in blocuri de cate patru avand un etaj (pana acum sunt cunoscute 7 asemenea situatii si sunt indicii ca ar fi si unele locuinte de la Zorlentu mare ,la un orizont ceva mai timpuriu si chiar contemporan.

          FAZA II C
   In general,statisticile pe categoriile de materiale arata o scadere a ceramicii fine in favoarea ceramicii uzuale. Aceasta indica un proces de retardare culturala. Ceramica fina scade de la 32% la 1,40 m la 24,3% la 1,5 m.Ceramica uzuala creste cu procente apropiate,valorile ceramicii semifine osciland in jurul a 1-2%. Aceste fenomene se observa cu mult mai intens in arhitectura neolitica care dupa incendierea sanctuarului de la Parta are o decadere puternica.
    Marile locuinte si locuintele cu etaj,dupa distrugerea lor,vor fi inlocuite cu constructii simple,cu colibe cu mult lemn sau usoare,in aceleasi nivele mai sunt gropi si bordeie. In cazul decorului se constata o decadere si o simplificare a lui fata de fazele anterioare. Mai tarziu va avea loc chiar o crestere a decorului vincian din banda punctata.
   Nu Stim daca intre fenomene este vorba de o legatura directa dar acum se para ca nivelul IIB de la Bucovat cunoaste maxima lui dezvoltare ,mai evidenta in ceramica semifina si in constructii.
    Situatia din alte statiuni ale culturii Banatului este greu de precizat exact nefiind cercetari,ci doar materiale izolate,fara observatii stratigrafice. Materialele apartinand acestei etape sunt la  Arad-Gradiste,Vinga,Chesint,fiid socotite ,in urma cu ani,drept Tisa !.
  De o situatie aparte se bucura statiunea de la Chisoda unde sunt materiale Vinca B2/C,Vinca C dar si apartinand culturii Banatului si culturii Tisa. In momentul de fata  este greu de definit exact care este situatia stratigrafica ,fiind vorba de mai multe sectiuni in zone diferite,lipsind pana in prezent un studiu de stratigrafie comparata si de analize asupra intregului lot de materiale . Pentru numeroase materiale au fost precizate legaturi cu cultura Banatului IIC.
   Numeroase materiale din sapaturile lui M.Moga din 1943/1945 de la adancimea de 0,90-1,10 m,chiar daca nu pot fi deocamdata clar sincronizate,contin materiale foarte clare ce ne permit a le sincroniza acea adancime cu acest orizont cronologic si cultural.
    Decaderea civilizatiei de la Parta din acest nivel ar putea fi rezultatul unor lupte intertribale. Acest lucru pare to mai evident,fiind de pus nu numai pe seama incendierii marilor locuinte,a asezarilor,fortificatiilor  ci si a descoperirii unor importuri din zone mai indepartate:Bukk sau Szakalhat. Legat de acelasi fenomen credem ca este si descoperirea ,in ultimile faze ale nivelului 6 de la Parta,cat si la Bucovat in nivelele II a unor cantitati impresionante de bile de prastie. Nu stim daca aceste manifestari se datoresc unor conflicte cu comunitati din zonele nordice Banatului dar este posibil ca acum sa inceapa si miscarile sudice legate de fenomenel;e Vinca B2/C si “spcul” Vinca C.
    In aceasta vrem,e au fost descoperite in aria culturii Vinca din zonele centrale ale Banatului,in sapaturile de la Zorlentu Mare ,o serie de importuri,socotite mai de mult Szakalhat,Tisa sau “tisoide”. Acestea apar in nivelul Zorlent III,motiv pentru care unele ar putea apartine si fazei urmatoare.
    In statiunea de la Arad-Gradiste s-au gasit si unele materiale de imitatie Bukk sau Bukk evoluat ,in acest moment ne este greu de precizat exact,mai ales fiind date conditiile de descoperire a materialelor.
   Pentru materialele vinciene s-au prezentat legaturi cu Vinca,faza B2. Intre materiale sunt insa si unele forme: strachini cu buza in forma de palnie,vase bitronconice cu umarul ascutit,vase globulare cu umar rotund si buza scurta,vase cu gat cilindric si umarul marcat,amfore cu umar ascutit. Acestea apar atat la Parta cat si in descoperirile de la Chisoda. Aceste elemente prefigureaza ceea ce se va dezvolta mai tarziu in Vinca C. Factura buna a ceramicii de la Chisoda,elementele de faza B2,B2/C,C,prezenta unor materiale Szakalhat-Tisa si Tisa I,varianta sudicamsunt suficient de clare ca sa demonstreze orizonturile cronologice de care pomeneam ,contemporane cu cultura banatului II C si III A. Apartin fazei II C doar materialele din orizonturile timpurii,cat insa si care din acestea,in acest stadiu de cunoastrea materialelor,este greu de demonstrat cu argumente convingatoare,fara studii analitice.
    Faza a III-a narcheaza o etapa din neoliticul tarziu. Pentru Parta si alte cateva descoperiri se poate vorbi doar de etapa III A. La Bucovat apare un fenomen de retardare definit cu IIIb si care ar putea apare si in alte parti,ceva similar,deocamdata nu cunoastem in Banat. Unele materiale de la Bransica,de exemplu,sugereaza posibilitatea existentei si altor forme de manifestare.

            Etapa III A

    “Socul Vinca C” socotim ca este acela care a determinat schimbarea cursului fazelor tarzii. Pe baza descoperirilor de la Chisoda s-ar putea preciza cand si cat este. Aceasta si pentru ca este o statiune in plina evolutie ,statiune care in zona va lua locul,prin intensitatea locuirii,descoperirilor de la Parta.
    Ceea ce nu poate fi clar precizat in acest moment,este reaportul dintre descoperirile din nivelul 5b de la Parta-Telul I si Telul II de la Parta.. In Telul II exista o stratigrafie de 2 m cu materiale Vinca C . Reprezinta acestea cel mai vechi orizont din zona?;este sau exista la Chisoda un orizont mai vechi? Dupa observatiile de la Hodoni ,s-ar parea ca Telul II de la Parta este cel mai vechi,dupa care ar urma descoperirile de la Hodoni,nivelul cu gropi(Ia ,poate) si materialul din strat (Ib ,sa zicem). In nivelul Ib sunt unele materiale comune cu cultura Banatului III A,in special cu Chisoda si Parta,nivel 5.
    
     Mai exista statiuni care ar putea apartine etapei III A: Parta-Tell 2/canal,materiale de la Lipova,Branisca,poate unele materiale de la Cornesti,Chesint s.a.
      Statisticile pe materialele de la Parta arata ca este vorba de o statiune in involutie ,ca de altfel si cele de la Bucovat. Dimpotriva,la Chisoda nu avem date statistice ,dar materialel sunt de buna factura. Formele de vase de la Chisoda din nivel II,dar mai ales III,marcheaza multe elemente Vinca C dar si cultura Banatului III A. Tot la Chisoda  la nivelele superioare sunt si fenomene de retardare,ele nu pot fi insa sincronizate cu cele de la Parta.
   Influenta vinciana poate fi sesizata in plastica de la Chisoda,la Parta-Asezarea 3,la Lipova-Hodaie fie prin elementele Vinca B2/C dar si materiale Vinca C. La Parta-Tell2/Canal se observa o combinatie de elemente vinciene si “ tisoide” de fapt caracteristice etapei III a culturii Banatului. La Branisca sunt elementele fenomenului vincian de retardare din Banat dar si elemente Tisa si cultura Banatului III. In materialele de la Cornesti-Iugosloveni se observa un amestec de elemente Vinca C si cultura Banatului III A.
   Etapa III B este cunoscuta ,deocamdata,doar la Bucovat incat fenomenele de acolo nu pot fi generalizate pentru alte zone. Ceea ce nu poate fi clar precizat este momentul pana la care dainuiesc elementele Bucovat IIIb. In partea suoperioara a stratului se constata elemente Tiszapolgar iar,mai apoi,gropi cu materiale sau poate inventare de morminte care marcheaza perioada epocii cuprului in nordul Banatului.
………………..
Ceramica Parta.
       Evolutia ceramicii este foarte dinamica In mod deosebit sunt de amintit cateva vase caracteristice prin forma sau decorul lor culturii Banatului: amforele cu capac sau capacele de vase,de factura vinciana Vinca B1 (amfora cu capac);capacele de vase de forma vinciana cu décor specific culturii Banatului sau grupelor Bandkeramice;capace tronconice,conice,conice pe crestet cu cap de sau idol;forme specifice culturii Banatului. Dintre formele deosebite amintim vasul cu doua guri zis “Omul care striga” sau “Bocitoarea”,vase cu aplicatii plastice,vase antropomorfe sau zoomorfe.
Ceramica Bucovat.
        In faza I-a la ceramica grosiera si semifina ,amestecul pastei este cu cioburi pisate si mal,mai rar nisip. Formele de vase sunt cele globulare,amfora,vasul piriform,strachina tronconica cu partea inferioara profilata (tip A1b),castronul cu pereti curbi (tip A2a),sau drepti (tip 2b),strachina plata ,tronconica (tip A1a). Ornamentele constau din brauri alveolare,alveole in jurul toartelor sau deasupra lor (tip a6-a7),crestaturi la interiorul buzei (tip a4),trei siruri de alveole pornind de sub buza in jos (tip a9),brauri crestate sau alveole (tip a1 si a2),proeminente duble (tip b3);incizii cu pictura rosie dupa ardere (tip d1),incizii in zig-zag (tip e1).Predominante sunt culorile rosii si caramizii urmate de brun. Frecvent este folosita pictarea cu rosu.
         Ceramica fina ,amestecata cu nisip fin si paiete de mica,este de culoare cenusie,fiind lustruita,decorata cu pliseuri,de factura vinciana ,dar stilul decoratiei in parchet si capriori (tip c1,c2) décor intalnit in fazele Vinca A3/B1 de unde il mostenesc. Predomina strachina cu umarul curbat,castronul bitronconic,precum si cel cu partea superioara convexa.
         In fazele Ic-Id se dezvolta mai ales ceramica amestecata cu nisip. Ornamentele incizate dezvolta diverse stiluri (unele legaturi comune sunt in acel Starcevo IV,dar mai tarziu),la fel decorul din caneluri avand modele textile (parchet,sah,capriori,combinatii dintre ele). Culoarea ceramicii fine este cenusie-neagra si galbuie.
     Pe baza unor tipuri de vase capac,a unor tipuri de amfore cu fata umana,orizontul Bucovat se poate sincroniza cu nivelele 7B si 7C de la Parta,respectiv faza  II A a culturii Banatului prin unelte,arme si podoabe lucrate cu grija,plastica  (vase-capac,amfore cu fata umana,idoli,vase cu toarte antropomorfe,etc).
     Ceramica semifina  cunoaste o noua dezvoltare a ornamentatiei din benzi incizate curboliniare terminate cu “M”  simplu,dublu,”W” sau “flacari”. Uneori spatiile dintre incizii sunt lustruite sau pictate in culori crude (crusted). Ornamentatia cu décor plisat  “textil” atinge maximul evolutiei  sub aspect decorativ,cantitativ si al finetii.
    Nivelul IIA se leaga de cele mai timpurii elemente Szakalhat,in vreme ce nivelul Iib se leaga de Szakalhat clasic. In aceasta faza apar unele picioare de cupa  tipic Vinca B au acel B2/C (genul celor de la Taulas I sau Parta II fara a fi insa si alte elemente vinciene clare,element care deosebeste acets grup de la Parta. Pe baza tuturor elementelor se pot preciza sincronismele Bucovat Iia cu cultura Banatului IIB iar Bucovat Iic cu faza Iic a culturii Banatului.
   Faza a Iia ,cu doua etape IIIa si III B (acesta ca element de retardare)prezinta unele elemente care ne sugereaza influenta socului Vinca C. Acum se constata prezenta unor elemente Szakalhat-Tisa sau “tisoide”,elemente care apar dupa manifestarea in zona a socului Vinca C. Ceramica semifina si uzuala dezvolta din nou elementele fazeiI. Unele forme,din fazele anterioare,ating acum maximul evolutiei lor. Culorile predominante sunt cea galbui-rosietica (37%) urmata de cea bruna (13%). Acum apar si se dezvolta forme caracteristice eneoliticului (tipul C2,C1c,B4, s.a).
…………….
Comunitatile grupului Bucovat au rolul de a extinde procesul de neolitizare in zonele de nord-est ale Banatului. Evolutia acestora defineste trasaturile neoliticului dezvoltat,inceputul acestuia fiind la finele neoliticului timpuriu iar sfarsitul in neoliticul tarziu,dupa contactul cu Vinca C si inainte de formarea culturii Tiszapolgar. Ambientul in care isi desfasoara evolutia comunitatile grupului Bucovat este intr-o regiune paduroasa de campie bogata in fauna,in cursuri de rau de inundatie bogate in peste,in terenuri inundate imbogatite de viiturile de primavara ce permiteau practicarea unei agriculturi de sezon.cu o padure care mentinea o umiditate prielnica agriculturii si care o fereste de caniculele de pusta  ale verii. Poienile ofereau conditii prielnice pentru crestrea vitelor si practicarea gradinaritului. Zona mlastinoasa a determinat insa si izolarea statiunilor,de aici si diferente intre o statiune si alta (cazul cu Parta si Pischia).
   In nivelul II statiunea de la Bucovat cunoaste maxima dezvoltare marcand in mod sigur un centru economico-religios (sesizabil in plastica,arhitectura si ceramica). Numeroase bile de prastie gasite intre daramaturile locuintelor din nivelele Ib-Iia,incendiile si distrugerile indica procese si tulburari etnico-culturale similare cu cele de la Parta (lupte intertribale,interginti).
   In nivelul III are loc un proces de retartdare culturala dar,in acelasi timp,se constata o uniformizare a tipurilor ceramice pe spatii mai largi. Tipurile de vase predominante cunosc si in Vinca evolutii similare,tipul A1a al grupului Bucovat are aceeasi evolutie cu similarul sau din Vinca (tipAIIa),in vreme ce tipul 2a din Bucovat dezvolta un tip similar din Vinca (tip Cia) acolo fiind in scadere ,in vreme ce la Bucovat cunoaste maxima dezvoltare. Desigur aceste tipuri sunt detreminate de relatia intre tip si forma dar si de anumite preferinte.

          

CULTURA VINCA,FAZELE C SI D,IN BANAT.
de Florin Drasovean

   Primele descoperiri ale unor materiale,pe care astazi putem sa le incadram in fazele tarzii ale culturii Vinca,au fost facute inca in secolul trecut (MILLEKER 1897).Din pacate pentru toate acestea nu exista precizari stratigrafice.
   Pana la cel de-al doilea razboi mondial,in  Banatul romanesc au fost efectuate sapaturi de anvergura la Dudestii Vechi,Parta si Cornesti,iar dupa 1945 in asezarile de la Parta,Zorlentu Mare,Ruginosu,Homosdia,Liubcova,Ostrovu Golu,Hodoni,Chisoda Veche,Cornesti,Bucovat,Salbagelu Vechi. Pe baza acestor ultime cercetari au fost precizate tipurile de locuinte,unelte,trasaturile si continutul fazelor si etapelor culturii Vinca si ale grupului Bucovat si relatiile dintre acestea si alte culturi din spatiile geografice vecine.
    Pentru fazele tarzii ale culturii Vinca,deosebit de importante sunt sapaturile de la Zorlentu Mare,Homojdia,Ruginosu,Liubcova,Chisoda Veche,Parta Tell II,Hodoni si Salbagelu Vechi.
………………………
  Asezarile,in marea lor majoritate,sunt dispuse pe malurile raurilor (Hodoni,Libcova,Foeni,Parta II),pe unele brate ale acestora (Chisoda Veche,Sanandrei,Sag) pe terase inalte care marginesc cursuri de apa (Homojdia ,Honorici,Salbagelu vechi,Folea). In zona de deal din nord-estul Banatului exista locuiri pe varful unor dealuri (Zorlentu Mare) si in pesteri (Romanesti).
Dintre acestea,doar asezarea de la Chisoda Veche a fost fortificata . Astfel in 1980,in nord-estul asezarii a fost descoperit un sant cu profil triunghiular,adanc de 3,5 m,cu o deschidere la cornonament de 6,8 m iar in partea inferioara de 0,5 m. In afara de acesta nu a fost surprins alt element de fortificatie (val,palisada?). Santul apartine probabil stratului II.
   Locuintele sunt reprezentate de bordeie (Hodoni,Salbagelu I,Chisoada niv.I) si locuinte de suprafata (Zorlentu Mare,Honorici,Homojdia,Chisoda II-III,Liubcova,Parta II,Salbagel II,Unip). Unele locuinte construite in panta au avut podea suspendata (Zorlentu Mare).
……………..
  Uneltele din piatra slefuita sunt reprezentate de topoare care sunt lucrate din roci putin dure . Acestea pot fi impartite in perforate si neperforate. Cele neperforate sunt de forma trapezoidala (Liubcova,Chisoda Veche,Hodoni),calapod-Hodoni si dreptunghiulare-Honorici,Hodoni,Liubcova. Topoare perforate au fost descoperite la Chisoda Veche si Hodoni.
  Uneltele din os si corn cuprind acele,strapungatoarele,spatulele. Cercetarile au pus in evidenta ace in asezarile de la Hodoni,Chisoda Veche,Liubcova;spatule strapungatoare ,varfuri de sageti ,brazdare de plug la Hodoni si Liubcova.Mansoanele de inmanusare a topoarelor,daltite  si plantatoare au fost descoperite la Liubcova.
   Dintre obiectele din lut descoperite in asezarile vinciene tarzii mantionam fusaiolele (Liubcova),greutatile folosite la razboiul de tesut sau la plasa de pescuit.
    La Chisoda Veche ,in nivelul II,a fost descoperita o pintandera din lut decorata cu incizii unghiulare ,iar La Liubcova o piesa similara,dar neornamentata.
   Plastica fazelor tarzii ale culturii Vinca este deosebit de bogata,dar este repartizata neuniform de la asezare la asezare. Astfel,exista statiuni in care au fost descoperite un numar mare de figurine (Zorlentu Mare,Chisoda,Liubcova,Salbagelu Vechi) iar in altele exista doar cateva piese (Hodoni).
…………………..
Ceramica.
    Fata de faza anterioara se constata un salt calitativ al tehnologiilor de ardere,netezire si ornamentare a vaselor. Acest fenomen insa nu este prezent in toate asezarile contemporane fazei C,in unele,in special in zonele de deal ale Banatului se continua,in parte,evolutia ceramicii din faza anterioara,primid influente Vinca-Plocnik constante,mai pregnant in plastica.
   Factura ceramicii este diferita,in functie de zona in care sunt amplasate asezarile.Astfel in campia Banatului si in Clisura Dunarii,unde inluentele Vinca C sunt puternice datorita unor comunitati de aceasta faza (Liubcova,Parta II,Chisoda II-III,Hodoni,Sanandrei s.a) ceramica fina si semifina este lucrata dintr-o pasta densa ,in amestec cu nisip fin,bine lustruita si arsa la negru,negru-cenusiu si cenusiu.
    In centrul Banatului exista asezari dispuse in zone deluroase (Zorlentu Mare,,Ruginosu,Honorici,Homojdia,Salbagelu Vechi) cu o ceramica grosiera  confectionata dintr-un lu amestecat  cu nisip,pietricele si bucat de cuart,arsa la rosu-caramiziu,brun. Ceramica fina si semifina din aceste situri este de culoare neagra,neagra-cenusie si caramizie,fiind resimtite lementele Vinca C,in special in sfera formelor.
   …………………
Ornamentele din faza C a culturii Vinca sunt reprezentate de pliseuri si caneluri oblice (Zorlent,Hodoni,Liubcova,Parta II,Chisoda Veche,Sanandrei),perpendiculare pe buza vasului (Hodoni,Libcova,Chisoda Veche,Salbagel,Parta II),”in capriori” (Honorici,Hodoni,,Chisoda,Parta II),sau organizate in spirale (Hodoni,Chisoda,Sanandrei). Uneori ,buzele vaselor sunt canelate  (Hodoni,Chisoda Veche,Liubcova). Ceramica fina este decorata si cu ornamente lustruite (Politurmester) realizate atat in interiorul vaselor (Hodoni) cat si in exterior (Hodoni,Chisoda,Liubcova).
   Caracteristicile acestei faze sunt decorurile incizate formate din benzi punctat-incizate dispuse in spirala (Zorlentu Mare,Hodoni,Chisoda Veche),in meandru ,incizii paralele spiralice (Hodoni) si meandrele (Zorlent,Ruginosu). Uneori,inciziile sunt incrustate cu o substanta alba (Hodoni,Chisoda,Parta  II,Sanandrei,Liubcova) iar spatiile intre linii sunt pictate cu o culoare rosie ,aplicata dupa ardere (Hodoni,Chisoda,Parta II,Liubcova). Toate acestea au largi analogii in locuiri contemporane.

View item at
Identifier: 6B37EAA6-C075-4F3F-89E7-4BE9DC9820F3
Format: 22,2 cm   image/jpeg   lut, amestec nisip fin   modelare cu mâna, netezire, ardere
Source: Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance: Bucovăţ
Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Lut ars la brun-roşcat, vas care are modelate pe g

Contributor: Cultura Banatului
Type: StillImage |
Subject: Vas |   Vas antropomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |
Description: Lut ars la brun-roşcat, vas care are modelate pe gât două feţe umane, nasul şi sprâncenele redate în relief, ochii sunt incizaţi, gâtul este despărţit de corp de trei incizii care circumscriu vasul, două torţi perforate transversal, la fiecare faţă pe fru

View item at
Identifier: DE38E3C5-4277-4630-8D8F-7A1D4D0CB7CD
Format: 73 cm   image/jpeg   lut   modelare cu mâna, netezire, incizare, ardere
Source: Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance: Parţa
Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Culoare brun-gălbuie, gât cilindric uşor evazat, p

Contributor: Cultura Banatului
Type: StillImage |
Subject: Vas |   Vas antropomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |
Description: Culoare brun-gălbuie, gât cilindric uşor evazat, pe gât este redată o faţă umană, nasul în relief, ochii incizati în forma literei π, gura prin două incizii in forma literei W, gâtul delimitat de corp prin trei linii orizontale parelele, pe corp trei regi

View item at
Identifier: E9672EE4-17E9-4F9B-87B6-4C782ED5BF33
Format: 30 cm   image/jpeg   lut, nisip fin   modelare cu mâna, netezire, pictare, ardere
Source: Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance: Parţa
Resch, Fr.
Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Vas cu slip pictat de culoare roşie-vişinie, corp

Contributor: Cultura Banatului
Type: StillImage |
Subject: Amforetă |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |
Description: Vas cu slip pictat de culoare roşie-vişinie, corp bombat, două proeminenţe verticale dispuse pe umăr, pe linia de curbură maximă se află o incizie circulară, pe care sunt desenate grupe de linii unghiulare dispuse cu vârful în jos, pe partea superioară su

View item at
Identifier: 9543B324-DB2C-4C4E-9A33-8E9420FAED65
Format: 12 cm   image/jpeg   lut, nisip, materie organică în compoziţie   modelare cu mâna, netezire, pictare, ardere
Source: Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance: Parţa
Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Formă tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exte

Contributor: Cultura Banatului
Type: StillImage |
Subject: Capac |   Capac prosopomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |
Description: Formă tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exterior, sprâncenele şi nasul reliefate, ochii redaţi prin două incizii dispuse sub sprâncene, gura redată printr-o grupare de incizii dispuse în V, pictate la interior cu vişiniu, faţa pictată cu galben, pe

View item at
Identifier: D1DE562C-13AD-4D4F-BE11-A433CFA0570D
Format: 9,3 cm.   image/jpeg   lut ars
Source: Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance: Parţa
Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Capac

Contributor: Banatului
Type: StillImage |
Subject: Vas |   Capac prosopomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |
Description: Capac prosopomorf din lut ars, culoare vişinie, formă tonconică. Nasul şi urechile în relief, ochii redaţi prin incizii orizontale. Incizii meandrice pe corp, o gaură în creştet

Formă tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exte

Contributor: Cultura Banatului
Type: StillImage |
Subject: Capac |   Capac prosopomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |
Description: Formă tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exterior, ochii redaţi prin două incizii lungi orizontale care taie o zonă în relief, nasul în relief, cele două urechi redate prin două benzi verticale supraînalţate dispuse diametral la colţurile patrulater
View item at
Identifier: CE880B39-0601-4B18-AB51-BB194501A823
Format: 12,5 cm   image/jpeg   lut, nisip, materie organică   modelare cu mâna, netezire, lustruire, ardere
Source: Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance: Parţa
Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Formă tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exte

Contributor: Cultura Banatului
Type: StillImage |
Subject: Capac |   Capac prosopomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |
Description: Formă tronconică cu pereţii uşor arcuiţi spre exterior, nasul reliefat, ochii redaţi prin incizii de formă romboidală, gura redată prin două incizii paralele în W la extremităţile cărora se află câte o incizie în V orientată cu vârful spre interior, pe c
View item at
Identifier: DDF66905-E4FD-4B01-8410-AA0F55C0481D
Format: 12,5 cm   image/jpeg   lut, nisip, materie organică   modelare cu mâna, netezire, ardere
Source: Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |
Provenance: Parţa
Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |