Cultura
Poienesti-Lukasevka.
Cultura arheologica din sec.2-1 iHr,raspandita in partile de centru si
nord ale spatiului dintre Carpatii Rasariteni si Nistru,pe teritoriul de astazi
al Romaniei (jud.Vaslui,Bacau,Neamt,Iasi Botosani si Suceava) si al Rep.Moldova,in
regiunea Cernauti si pe malul stang al Nistrului,in regiunile Hmelnitki si
Ternopol ale Ucrainei. A fost identificata si definita drept o cultura
alogena,apartinand bastarnilor germanici patrunsi in NE Daciei,pe baza
descoperirilor din necropolele eponime de la Poienesti
(jud.Vaslui)(R.Vulpe,1949) si Lukasevka
(Lucaseuca,jud.Orhei,Rep.Moldova)(G.B.Fedorov,1953-1954). Acestora li s-au
adaugat ulterior necropolele de la Buhaiesti (jud.Vaslui),Borosesti
(jud.Iasi;singura sapata integral-150 morminte),Mihoveni (jud.Suceava) si
Dolineni (Dolinjani,regiunea Cernauti,Ucraina).Astfel ,in prezent sunt
cunoscute sase necropole,cu un total de cca.490 de morminte,precum si opt
morminte izolate.Cu exceptia mormantului de inhumatie de la
Horodistea-Crainiceni (jud.Botosani),in cultura Poienesti-Lukasevka s-a
practicat exclusiv ritul incineratiei,predominand categoric inmormantarile in
urna.Morminte de incineratie in groapa apar rar la Poienesti si Lukasevka ceva
mai frecvent la Borosesti (14 din 150) si sunt in majoritate doar la Dolineni
(46 din 58). Inventarul funerar ,de obicei trecut prin foc si deteriorat
ritual,se compune din obiecte de port si podoaba,mai rar din unelte si
ustensile si doar in chip exceptional (in trei cazuri) din arme. Drept urne si
capace s-au folosit de regula vase negre, lucrate din pasta fina lustruita,caracterizate
prin buze ingrosate si fatetate si tortite in forma de X.La Borosesti s-a depus
frecvent in gropile mormintelor si ceramica grosiera,in stare fragmentara.
Numarul asezarilor cu materiale Poienesti-Lukasevka tipice,in principal
ceramica,depaseste astazi 150. Cu certitudine apartin acestei culturi asezarile
cercetate sistematic de la Lunca Ciurei,Borosesti si Sorogari
(jud.Iasi),Botosana (jud.Suceava),Ghelaiesti,Bornis si Tarpesti
(jud.Neamt),Branesti si Lukasevka II (jud.Orhei),Kruglik (regiunea
Cernauti),Gorosova (regiunea Ternopol),in timp ce la Baiceni (jud.Iasi) si
Cucorani (jud.Botosani) este vorba de asezari autohtone,in care ceramica
Poienesti-Lukasevka se afla in minoritate. In toate aceste asezari se intalnesc
atat locuinte de suprafata,cat si locuinte adancite,cu o singura incapere,cu
peretii din impletitura de nuiele,lipiti cu lut.
Ceramica culturii Poiana-Lukasevka este in totalitate lucrata la mana.
Pe langa vasele fine,negre,mai frecvente in necropole,ea mai cuprinde si o mare
cantitate de olarie grosiera,de uz comun,cu barbotina sau nu,cu ornamente
plastice,alveole,incizii,etc. Tot din lut au fost confectionate o serie de
obiecte specifice acestei culturi,cum sunt “cateii de vatra” de tip nordic
(variantele Borosesti si Ghelaiesti),linguri cu maner
scurt,fusaiole,zornaitori. In asezarile si necropolele culturii
Poienesti-Lukasevka,precum si in unele depozite
(Negri,Oniceni,Lozna,Trusesti,Braviceni) s-au descoperit variate unelte si
ustensile metalice (seceri,coase,fiare de
plug,nicovale,topoare,sule,ace,cutite,pensete,zabale,bare de fier
semifabricate) si arme (sabii,lancii, umbo
de scut,sageti),in general de tip Latene. Podoabele provin in principal din
necropole,de regula din mormintele de femei:fibule de schema Latene mijlocie si
tarzie,paftale si alte piese de centura,bratari,pandative,lanturi
ornamentale,saltaleoni,margele. In diferite complexe Poienesti-Lukasevka s-au
descoperit si obiecte de import,provenind din mediul celtic (ceramica
grafitata,unelte si arme de fier,podoabe) sau din cel clasic,greco-roman
(amfore rhodiene,vase de bronz,perle de sticla sau pasta policroma).Prezenta
sporadica a ceramicii geto-dace in unele asezari Poienesti-Lukasevka atesta existenta
unor raporturi intre autohtoni si purtatorii acestei culturi.Pe baza analizei
necropolelor,au fost definite trei etape principale ale acestei culturi,care
pot fi sincronizate cu fazele Latene C2,D1 si D2 din spatiul celtic.Pornind de
la aceste sincronisme,ca si de la datele absolute oferite de importurile de
amfore rhodiene stampilate din asezari,aparitia culturii Poienesti-Lukasevka se
plaseaza la inceputul sec.2 iHr,cel mai tarziu catre 175 iHr,iar disparitia ei
catre sfarsitul sec.1 iHr. In linii mari,aceasta este si vremea in care
izvoarele antice mentioneaza in chip sigur prezenta bastarnilor in partile
rasaritene ale Daciei. Pe langa concordanta cronologica si geografica cu datele
izvoarelor literare,argumentul hotarator pentru atribuirea culturii
Poienesi-Lukasevka bastarnilor il constituie analogiile directe,numeroase,pe
care ea si le gaseste in spatiul germanic nord-central european (unde evolutia
ei corespunde “epocii preromane recente a fierului”). Ceramica fina si
grosiera,”cateii de vatra” (Feuerbocke),diferitele
tipuri de fibule si piese de centura,colanele in forma de coroana (Kronenhalsringe),precum cele de la
Davideni si Tibucani (jud.Neamt),ritul,ritualul si regulile de port specifice
necropolelor Poienesti-Lukasevka sunt straine de mediul autohton si nu se pot
explica decat prin imigrarea in NE Daciei a unor grupuri de populatie
germanica. Cultura Poienesti-Lukasevka nu vine insa gata constituita,ci este o
cultura noua,aparte,ce se structureaza aici prin selectarea si recombinarea unor
elemente culturale provenind din diferite grupuri regionale ale spatiul
germanic,cu precadere din cele ale cercului Jastorf de la Elba si Oder,iar
modificarile sesizabile in evoluria
acestei culturi (aparitia unor noi tipuri de fibule si paftale si cresterea
ponderii inmormantarilor in groapa in fazele II si III)pot fi explicate prin
sosirea ulterioara a altor grupuri din acelasi spatiu initial.Contactele locale
cu civilizatia geto-daca,cu cea celtica si cu cea elenistica tarzie au
contribuit si ele la definirea specificului culturii Poienesti-Lukasevka in
raport cu celelalte culturi si grupuri germanice ale vremii.
Enciclopedia Arheologiei si istoriei vechi
a Romaniei,vol M-Q, pag.340-343,Ed.Enciclopedica,2000
Coord.stiintific Constantin Preda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu