Cultura Baden.
Cultura
din perioada de tranzitie de la eneolitic la epoca bronzului (2700-2400 i.Hr) denumita astfel dupa localitatea Baden din Austria de nord,cu o larga arie de
raspandire pe teritoriul Iugoslaviei,Ungariei,Austriei,Slavaciei si sudul Poloniei,influente
ale sale constatandu-se pana in sudul Germaniei. Pe teritoriul
Romaniei,comunitatile Baden ocupa campia joasa
din vestul Banatului si Crisanei,precum si zonele nisipoase din campiile
Careiului si Nirului. Ele sunt deci vecinele vestice ale triburilor culturii
Cotofeni. De la comunitatile culturii Baden
s-au pastrat doua tipuri de monumente: asezari si cimitire. Pe ansamblul ariei
de raspandire,tipurile de asezari,in general de scurta durata,sunt foarte
variate:inaltimi aparate natural,in pesteri,in regiuni muntoase sau campii
joase,fortificate sau deschise.. Aceeasi lipsa de uniformitate este intalnita
si la inmormantari:se practica atat inhumatia (cu cadavre chircite pe o parte
sau,cu exceptie,intinse pe spate,inconjurate sau acoperite ,in unele cazuri,cu
pietre),cat si incineratia (oasele depunandu-se pe sol sub vase si pietre sau
in urne). Multitudinea de aspecte indica caracterul eterogen al comunitatilor
care se “ascund” sub o aparenta unitate a culturii materiale. Analizele
antropologice indica prezenta elementelor mediteraneene si alpine,dar
incorporarea unor grupuri nord-pontice trebuie avuta permanent in vedere.
Datele despre locuinte sunt sarace si nu pot fi generalizate. Din Iugoslavia
sunt cunoscute constructii de mari dimensiuni cu o latura absidata. La Valea
lui Mihai (jud.Bihor) s-au gasit locuinte dreptunghiulare de mici dimensiuni,cu
una sau doua incaperi si vetre de foc,iar la Girisu de Cris (jud.Bihor) o
groapa de bordei. In economia comunitatilor Baden
cresterea vitelor (bovine,ovi-caprine,porcine,mai rar cabalinele) juca un rol
important. Modelele din lut ale unor care cu patru roti arata clar folosirea
animalelor si la tractiune. Din asezari provin,de asemenea,oase de
cerb,caprioara,urs,peste. Urmele cultivarii plantelor nu lipsesc. Intr-o
asezare din Polonia erau cultivate meiul,secara,Triticum monococcum si dicoccum
. In Austria (Ossarn)
,intr-o groapa a purtatorilor culturii Baden ,s-au
descoperit 30 kg seminte din specia Triticum monococcum. In asezari s-au
gasit,uneori,rasnite,vase mari de provizii,sapaligi din corn de cerb,toate la
un loc indicand o viata relativ stabila cu o economie mixta. In comparatia cu
perioada anterioara (eneolitica) si cu cea urmatoare (a epocii
bronzului),saracia obiectelor de metal frapeaza,dar corespunde unei situatii
mai generale determinate de inlaturarea din zonele bogate in minereuri de cupru
a comunitatilor care se specializasera in extragerea si prelucrarea metalului
Ceramica culturii Baden,care
o individualizeaza cel mai bine din punct de vedere arheologic in raport cu
alte culturi ,reflecta atat componentele (locale si adaugate) care au
participat la constituirea acestei culturi cat si intinsele relatii pe care
purtatorii ei le au cu alte centre din Europa si Anatolia .
La varietatea formelor ceramice (cani,cesti,strachini,vase cu doua
despartituri,amfore,vase de provizii,etc) se adauga si ornanamente specifice
printer care cele realizate in tehnica canelarii joaca un rol aparte care a
determinat chiar denumirea de “cultura a
ceramicii canelate”,frecvent folosita de cercetatorii din Europa Centrala.
Desi redusa numeric,pentru evidentierea aportului culturii Cernavoda III la
geneza culturii Baden,foarte expresiva este si plastica antropomorfa constituita din exemplare la care capul a
fost modelat separat si cuplat cu corpul prin introducerea gatului intr-o
cavitate aflata intre umerii statuetei.
Originea culturii Baden a
fost explicata de cele mai multe ori si printr-o imigrare din exterior: fie din
nord,fie din Anatolia . Stadiul actual al
cercetarilor permite sa se vada mult mai clar procesul evolutiei fondului
local,care a fost imbogatit,fara indoiala, si prin adaosuri de elemente si
influente culturale sau extra-culturale din afara (estice,sudice si de alta
natura). Din analiza acestei evolutii rezulta ca indubitabila originea locala a
culturii noastre,care intr-un fel poate fi considerata ca una din expresiile
formate ale evolutiei locale aflata la inceput intr-un process de uniformizare
culturala (in fazele incipiente),iar mai apoi intr-altul de regionalizare.
Cultura Baden a evoluat o perioada nu prea indelungata (cca.300 ani),la
sfarsitul primei jumatati si in a doua jumatate a mileniului 3 i.Hr.,desi
datele de cronologie absoluta ,obtinute prin metoda C14,o dateaza in chip
nejustificat dupa cercetatorii romani,in mileniul 4 i.Hr. Fenomenul cultural
Baden va fi integrat ca o componenta importanta in manifestarile culturale de
tip Kostolac si Vucedol si prin ultima in culturi ale bronzului timpuriu.
Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi
a Romaniei,vol.AC,pag.151;Ed.Enciclopedica,coordinator stiintific Constantin
Preda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu