luni, 7 noiembrie 2011

Cultura Costisa in contextul epocii bronzului din Romania,Ed.”Constantin Mastasa”,Piatra Neamt,2001,Gheorghe Dumitroaia,Alexandru Vulpe

http://imageshack.us/g/542/culturacostisa.jpg/
Cultura Costisa
Perioada mijlocie a epocii bronzului.[1]
  Perioada este caracterizata prin raspandirea unor grupuri culturale,relative stabile,cu arii geo-morfologice bine conturate,in care se dezvolta manifestari specific,consistent definite.
  Desi arheologii nu au ajuns la un consens in ceea ce priveste cronologia absoluta,perioada mijlocie a bronzului cuprinde cea mai mare parte a mileniului al II-lea ien;prin metoda tipologic-comparativa ,a contactelor din aproape in aproape cu civilizatiile istorice ale Orientului Apropiat,ne situam aproximativ intre 2000/1900 si 1400 ien;datarile cu radiocarbon (din zona culturii Costisa nu posedam date fiabile) si al dendocronologiei au “ridicat” cu cateva secole aceasta datare: intre aproximativ 2300/2200 si 1500 ien.
   Cea mai mai bine cunoscuta manifestare arheologica ,atestata in zona,este cultura Monteoru,a carui periodizare se intemeiaza pe observatiile stratigrafice minutioase efectuate de Ion Nestor in asezarea de la Sarata-Monteoru,jud.Buzau. Aria de raspandire a culturii Monteoru cuprinde zona de dealuri a Carpatilor de Curbura si a sud-vestului Moldovei,pana in bazinul Trotusului. In cursul unei faze mijlocii (denumita prin termenul tehnic IC2 ),tipurile ceramice ce caracterizeaza aceasta cultura se extind si in aria bazinului Bistritei,arie in care se dezvolta grupul cultural Costisa.Descoperiri specific diferitelor  faze ale culturii Monteoru au fost atestate si in sud estul Transilvaniei,in special in judetele Brasov si Covasna.In general este vorba de materiale ceramice  aflate in situri ale altor manifestari cultural.
    In zona de dealuri subcarpatice ,mai ales cele ale judetelor Neamt si Bacau,se dezvolta cultura Costisa,denumita astfel dupa ceramica specifica (decorata in special cu triunghiuri si romburi hasurate),descoperita in cursul sapaturilor facute de Alexandru  Vulpe si Mihai Zamosteanu ,in 1959-1962,pe Cetatuia de la Costisa,jud.Neamt.
     Situri intru-totul asemanatoare ca manifestare culturala cu cea de la Costisa sunt relativ putine si marginite la o zona restransa in bazinul mijlociu al Bistritei(vezi recent cercetata asezare de la Silistea,jud.Neamt,aflata la doar 6 km departare,in linie dreapta de Costisa). Pe de alta parte insa,ceramica  al carei specific este apropiat de cel al materialelor descoperite la Costisa,a fost atestata si in nordul Moldovei,in judetele Suceava,Botosani si Iasi. In depresiunile intramontane est-transilvanene s-au identificat  situri din care,de asemenea,s-a cules o ceramica foarte apropiata ca forme si decor cu cea de la Costisa;aceste descoperiri au fos in mod nejustificat considerate mai demult o cultura aparte-cultura Ciomortan,dupa asezarea de la Ciomortan(Csiksomortan)-Pauleni,jud.Harghita.
      Aspectul  Ciomortan al culturii Costisa s-a dezvoltat probabil pe fondul cultural al bronzului timpuriu din depresiunea Ciucului,ilustrat prin grupul Jigodin,cu ceramica decorata cu sfoara (snurul),descoperita mai ales in urma sapaturilor efectuate sub conducerea lui Petre Roman la Leliceni,langa Miercurea Ciuc. Materialele specific e ale grupului Jigodin au fost atestate sporadic si in Moldova,mai ales in bazinul Trotusului.Totusi fondul cultural anterior culturii Costisa care ar trebui sa explice formarea acestei culturi nu este inca pe deplin cunoscut.
    Cercetarile intreprinse si recent valorificate de Gheorghe Dumitroaia la Lunca,com.Vanatori,jud.Neamt reprezinta ,pana acum,cea mai importanta contributie,de la sapaturile de la Costisa incoace,la elucidarea problemei fondului cultural care a precedat cultura Costisa. Acolo,in punctul Poiana Slatinei s-au conturat in mod clar doua niveluri,pe care autorul le-a atribuit grupului cultural denumit,pe drept sau pe nedrept (ramane de vazut),Komarov-Costisa. Fragmentele ceramice aflate in nivelul  1 (inferior) nu prezinta analogii cu ceramica culturii Costisa. Materialele asemanatoare,dar nu identice, au fost atestate abia in nivelul 2 (superior).
     Potrivit impresiilor d-lui Alexandru Vulpe,formele si decorul ceramicii nivelului inferior de la Lunca se regasesc,in parte,si pe vase din nordul Basarabiei (grupul Edinet),dar si din Transilvania (grupul Iernut),ambele apartinand fondului cultural al bronzului timpuriu. S-ar contura,astfel,o larga arie culturala ale caror manifestari ar putea explica geneza culturii Costisa si ale facies-urilor inrudite din aria Carpatilor Rasariteni.
    Ultima manifestare arheologica atestata in zona este cultura Wietenberg (denumita astfel dupa toponimul german al Dealului Turcului din marginea Sighisoarei). Ceramica bogat decorat de tip Wietenberg este raspandita in toata Transilvania,dar piese cu decor specific se regasesc in mai toate asezarile zonelor din apropiere. S-au gasit fragmente decorate in maniera Wietenberg la Costisa,la Bogdanesti si  Racaciuni (Bacau), etc. Cea mai importanta descoperire a fost facuta recent de Valeriu Cavruc cu prilejul sapaturilor de pe Cetatuia  de la Pauleni(Ciomortan) ,unde s-a observant cum o groapa (sau un bordei) cu ceramica Wietenberg a fost sapata in pamantul valului de aparare a locuirii apartinand culturii Costisa, facies-ul Ciomortan. S-a confirmat astfel raportul chronologic,presupus mai demult,intre cele doua culturi.

       Consideratii asupra culturii Costisa-Komarov de pe teritoriul Moldovei.[2]
     Intrucat cultura Costisa a fost considerata inca de la descoperirea sa drept varianta locala a culturii Komarov,asa dupa cum a fost catalogata si cultura Bjaly Potok,s-ar impune,poate,consemnarea caracteristicilor complexului Costisa-Komarov-Bjaly Potok,format din monumente oarecum asemanatoare de pe teritoriul Romaniei de est,nordul Basarabiei,Ucrainei de Vest si Poloniei de sud est.
     I.Svesnikov a stabilit pe baze tipologice concrete ,ca asa-zisa cultura Komarov s-a format in Ucraina de Vest (Podolia,Volhynia si zona subcarpatica) pe baza variantelor regionale ale culturii ceramice snurate,demonstratia facuta avand la baza analogiile existente intre formele de vase si sistemele de ornamentare. Acelasi cercetator a impartit cultura Komarov in trei  faze:
a)faza timpurie,care este reprezentata prin forme ceramice  si decor asemanatoare ceramicii snurate,plasata la sfarsitul bronzului timpuriu si inceputul bronzului mijlociu;
b)faza mijlocie,care este reprezentata in special prin vase in forma de lalea,cupe,vase borcan,kantharoi,cesti cu triunghiuri hasurate,inclusive o serie de vase cu influente Wietenberg si Monteoru;
c) faza tarzie,caracterizata prin aparitia vaselor borcan cu brau sub buza,sincrona culturii Noua.
Istoricul descoperirilor.
       Meritul  evidentierii si punerii in valoare a descoperirilor de factura Costisa de pe teritoriul Moldovei revine prof.Al.Vulpe ,care a intreprins cercetari in anii 1959-1960 si 1962 in statiunea devenita eponima,pe baza carora a fost posibila introducerea in arheologia romaneasca a termenului de cultura Costisa.
     Pana in acel moment,pe teritoriul est carpatic fusesera descoperite intamplator,pe cale perieghetica sau prin sapaturi sistematice diverse materiale asemanatoare la: Horodnicul de Jos,Baiceni-Cucuteni,Costisa,Piatra-Soimului(Calu)-Horodistea,Bodesti-Frumusica,Trusesti,Corlateni,s.a,insa datorita stadiului cercetarilor nu au fost incadrate corespunzator.
    In anii 1960 si 1964 au mai fost intreprinse alte sondaje la Valeni-Botesti si Luminis (Iapa)-Deleni,ramase  inedite pana la aceasta data (2001),iar in anul 1968 s-a efectuat o sapatura de mica amploare in asezarea Borlesti-Dealul Runcu.
    Desi discutiile purtate pe baza principalelor descoperiri  (Costisa si Borlesti) reuseau sa atraga atentia asupra fenomenelor cultural care s-au petrecut la nivelul bronzului mijlociu pe teritoriul Moldovei si chiar sa impuna conceptul de cultura Costisa,in conditiile nepublicarii integrale a rezultatelor  investigatiilor sistematice si a cunoasterii unui numar redus de situri,existau prea putine informatii.
   Cu timpul,numarul descoperirilor a crescut,semnalarile cuprinse in repertoriile regionale sau judetene aparute in anii 1970,1984-1985 si 1991,precum si unele descoperiri intamplatoare  sau sapaturi sistematice ,largind sfera de cunoastere. Semnificative au fost cercetarile de dupa 1980 de la Poduri,Hartop,Prajeni si mai ales Lunca,care au imbogatit baza documentara,astfel incat la ora actual descoperirile de factura  Costisa –Komarov sunt mult mai edificatoare.
    Tinand cont de colaborarea inceputa in anul 1999 intre Muzeul de Istorie Piatra Neamt si Muzeul Carpatilor Rasariteni din Sfantu-Gheorghe in ceea ce priveste cercetarea siturilor de la Lunca si Pauleni,de investigatiile de la Silistea care au debutat  in anul 2000 si sapaturile din 2001 de la Costisa,se poate spune ca la ora  actuala exista  sansele clarificarii multora dintre aspectele referitoare la bronzul mijlociu din Moldova.
Aria de raspandire.
    In momentul de fata sunt semnalate peste 50 de asezari,necropole sau punce cu materiale  Costisa-Komarov.
   Asezari mai importante,cu stratigrafie vertical sau orizontala,care dovedesc locuiri de durata,inclusive un punct de obtinere a sarii din apa izvoarelor  sarate,se gasesc mai ales in zona subcarpatica (in jud.Neamt si Bacau). Alaturi de acestea,care ofera materialul cel mai relevant pentru reliefarea trasaturilor culturii,exista si alte situri de la vest de Siret in care s-au gasit putine fragmente ceramice de certa factura Costisa-Komarov.
   In privinta complexelor funerare,acestea se gasesc aproape in totalitate in nordul Moldovei:trei in jud.Suceava si trei in jud.Botosani,pe cand cel de-al saptelea este documentat la limita de sud a teritoriului studiat si a arealului Costisa.
    Nu mai putin important este faptul ca intr-un numar semnificativ de asezari Noua s-au gasit fragmente ceramice de traditie Costisa-Komarov. O cartare recenta a obiectivelor ne-a relevant existent unor situri Noua  cu traditii ceramice mai vechi  indeosebi in partea estica,in timp ce in zona subcarpatica,unde sunt cunoscute cele mai clare descoperiri tip Costisa,nu exista decat doua asezari Noua cu ceramica de traditie Costisa-Komarov. Evident aceasta releva o situatie inversa celei existente pentru asezarile asa-zis “clasice” ale bronzului mijlociu,din jumatatea de nord a Moldovei.

     Ceramica.
   In siturile Costisa-Komarov de pe teritoriul Moldovei exista cateva categorii ceramice,pe baza carora pot fi stabilite atat asemanarile cat si deosebirile dintre cele doua arii,de sud si de nord,care apartin acestui complex cultural est carpatic.
   Din punct de vedere al pastei,aproape toata ceramica Costisa contine ca degresanti nisip,silex sau piatra pisate. Suprafetele vaselor sunt in general brune-caramizii,de aspect zgrunturos si poroase in cazul vaselor de tip grosier si cu urme de lustruire in cazul vaselor din categoria ceramicii fine. Foarte recent a fost pusa in evidenta ceramica cu decor striat descoperita acum cateva decenii ,care dupa cum s-a spus ar sta la baza unora dintre cuylturile bronzului mijlociu. Ceramica tip Besenstrich  este atestata  pana in present la Costisa,Luminis-Deleni ,Valeni,Poduri si Silistea,avand l;egturi stranse cu ceramica de la Pauleni (Ciomortan) din estul Transilvaniei,zona in care a existat anterior grupul cultural Zoltan.
   Ca forme mentionam:
1)      vase de dimensiuni mari,cu corpul globular,gatul cilindric si buza evazata spre exterior,
2)       vase de dimensiuni mari,cu peretii drepti sau usor ovali,buza interioara rotunjita,
3)      Vase de dimensiuni mari si mijlocii,cu peretii arcuiti si buza evazata avand partea superioara orizontala
4)      Vase in forma de lalea
5)      Vase tronconice
6)      Amfore si amforete
7)      Castroane
8)      Cesti si Kantharoi
     Ornamentul consta ,de obicei,mai ales la vasele de marimi medii,din triunghiuri cu unul dintre varfuri in jos,hasurate si limitate de  linii orizontale incizate. Uneori liniile incizate sunt asociate cu crestaturi ,decor tip” dinti lup”,s.a. In general decorul ceramicii Costisa este putin variat,asa cum demonstreaza ceramica din statiunea eponima si cea de la Borlesti,fiind cu precadere compus din triunghiuri hasurate aplicate pe umarul vaselor si asociate cu benzi de linii orizontale incizate. La Poduri,indeosebi,au fost remarcate pseudo-triunghiuri  umplute cu puncte asemeni vaselor de la Pauleni-Dealul Cetatii.
     Multe piese ceramice din unele situri din partea de nord a Moldovei au analogii in cultura Komarov,asa cum sunt indeosebi materialele de la Lunca,cu triunghiuri si linii orizontale incizate,reprezentand vase tip lalea,s.a. Tot la Lunca exista fragmente ceramice pe care triunghiurile hasurate se plaseaza pe marginea superioara a buzei evazate,care impreuna cu fragmentele de vase  cu incizii pe gat,dar si fragmentele de vase cu caneluri largi,brauri si buze crestate au analogii in faza a doua a  culturii Komarov. Vasele cu corpul globular,gatul in forma de palnie si buza puternic evazata ,au analogii si in culturile ceramice snurate sau in siturile etapei timpurii a culturii Komarov din Ucraina de vest,dar si in complexul  Trzciniec-Komarov. Ornemantul “dinti de lup” a fost intalnit pe ceramica descoperita la Lunca,Borlesti,Botosana si Corlateni.
 Legaturi;datare.
       Din prezentarea de mai sus reiese,destul de clar,existenta unor elemente comune la toate categoriile de materiale gasite in siturile din jumatatea de nord a Moldovei,care se aseamana dar si se deosebesc de descoperirile de factura Ciomortan din sud estul Transilvaniei si cele din aria Komarov de la nord.
       Acum patru decenii,prof.Al.Vulpe data cultura Costisa la inceputul primei jumatati a bronzului mijlociu,intr-un interval de timp corespunzator fazelor IC4-IC3 si IC2-I a ale culturii Monteoru. Domnia sa considera ca asa zisa cultura Costisa s-a format in Podolia si zona subcarpatica pe baza variantelor locale ale culturii ceramice snurate,descoperirile din Moldovafiin considerate mai timpurii decat fazele I si II ale culturii Komarov la momentul respective. Aceasta opinie a fost privita cu rezerve de unii cercetatori ,intrucat s-a considerat ca nu s-au adus argument convingatoare care sa demonstreze ca materialle Costisa contin elemente comune (forme ceramice si decor,indeosebi) cu cultura ceramicii snurate. Atat sapaturile vechi (Costisa si Borlesti) cat si cele de data recenta (Prajeni,Poduri,Lunca sau Silistea) nu au dus la descoperirea unor materiale ceramice ornamentate cu snurul sau pseudo-snurul si,in plus,exista numeroase analogii tipologice care demonstreaza unitatea dintre descoperirile Costisa din Moldova cu cele din fazele clasice ale culturii Komarov.
     Cercetatoarea Marilena Florescu a observat legaturile tipologice existente intre descoperirile de la Costisa si Borlesti cu cele din Podolia si Volhynia,dar ipoteza sa,conform careia cultura Costisa se divizeaza in doua faze oarecum asincrone a fost considerata putin credibila. Dupa M.Florescu,faza timpurie a culturii Costisa,reprezentata de situl de la Borlesti,contine elemente preluate din cultura Monteoru  (triunghiurile hasurate si “dintii de lup”,o serie de vase cu una sau doua torti),pe cand cea de-a doua faza  a culturii Costisa este reprezentata indeosebi de materialele din asezarea eponima,care au legaturi mai stranse cu realitatile arheologice  din nordul tarii noastre. Acordand prioritate cronologica descoperirilor din Romania,dr.M.Florescu a incercat sa acrediteze ideea ca civilizatia Costisa formeaza substratul genetic al complexului “Bjaly Potok-Costisa-Komarov,aducand  ca argument vasele cu doua torti care ar fi transmise din cultura Monteoru.
      Aceasta ipoteza a fost combatuta de I.Svesnikov,care arata ca siturile culturii Komarov nu pot fi datate mai tarziu decat cele de la Costisa,iar vasele cu doua torti,pe care M.Florescu le considera ca originare din aria culturii Monteoru,au anlogii in grupele regionale ale culturii ceramicii snurate. Pe de alta parte,arheologul ucrainian  nu nega o serie de aporturi datorate comunitatilor sud-carpatice la formarea aspectelor regionale ale culturii Komarov,tinand cont ca triunghiurile cu varful in jos,ca si canelurile, au o origine sud-balcanica ,ele fiind preluate si de culturile Monteoru si Wietenberg.
    Cat priveste existenta unor interferente intre comunitatile Monteoru si Costisa,sunt cunoscute aprecierile facute de Al.Vulpe in 1961,care situau aspectul Costisa la nivelul fazei Monteoru IC3,durata culturii mentionate extinzandu-se pana in momentul patrunderii spre nord a facies-ului Monteoru IC2-Ia. Materialele gasite in alte situri Costisa care se afla la “hotarul” dintre cele doua culturi (Silistea,Poduri si Podei) demonstreaza existent unei coabitari,cel putin temporare,intre comunitatile culturii Monteoru si Costisa la nivelul aceluiasi palier cronologic.
   O chestiune interesanta,la care cercetarile in curs de desfasurare de la Pauleni (Ciomortan) aduc clarificari importante,este legata de raportul existent intre cultura Costisa si ceea ce s-a denumit a fi cultura Ciomortan din estul Transilvaniei. Tinand cont de tipologia ceramicii gasita in siturile din acea zona ,apreciem ca asa-zisa cultura Ciomortan nu reprezinta,de fapt,decat un aspect local al complexului cultural Costisa-Komarov,legatura cu zona subcarpatica a Moldovei fiind evidenta.
   O problema noua a aparut odata cu sapaturile efectuate la Lunca-Poiana Slatinei ,in statiunea considerata de noi a fi drept punct de exploatare a sarii,unde ceramica constituie un element  de noutate fata de restul descoperirilor similare  din estul Romaniei. Astfel,cele mai apropiate analogii pentru vasele cu gatul in forma de palnie ,buza evazata si ornamente din linii incizate,combinate cu crestaturi “dinti de lup” si triunghiuri hasurate,apar si in alte asezari de pe teritoriul Moldovei de nOrd,impreuna cu care alcatuiesc un facies ce poate fi diferentiat de cel  in care se incadreaza descoperirile de la Borlesti,Costisa sau Poduri. Trebuie semnalat ca situl arheologic,in primul rand,dar si fragmentele ceramice cu gatul cilindric si buza rasfranta din aceasta asezare au analogii cu situl si materialelel de la Loeva,unde se afla tot un punct de exploatare a sarii.
   Avand in vedere ca in zona subcarpatica a Moldovei nu sunt cunoscute pana in prezent elemente ale culturii snurate,iar descoperirile din bronzul mijlociu enumerate mai sus au asemanari tipologice cu cele din aria clasica a culturii Komarov,apreciem ca siturile  de factura Costisa-Ciomortan-Komarov din Moldova si estul Transilvaniei alcatuiesc o varianta regionala ,probabil sincrona cu faza a doua de dezvoltare a culturii Komarov,dar care comporta doua aspecte.

Cultura Costisa[3]
Costisa 1. Comuna in jud.Neamt,in raza careia au fost  descoperite mai multe asezari,incepand cu epoca eneolitica (cultura Cucuteni),pana in epoca prefeudala. Pe dealul “Cetatuia”,desprins din terasa superioara a Bistritei,s-a cercetat in intregime  o asezare din epoca bronzului,statiune eponima pentru cultura Costisa. Stratigrafia asezarii se prezinta astfel: la baza este un nivel apartinand fazei Precucuteni suprapus de o locuire densa din epoca bronzului,reprezentand cultura Costia,peste care s-au indentificat doua niveluri cu material tipic pentru fazele IC2 –Ia ale culturii Monteoru. Suprapunerea locuirilor din epoca bronzului constituie ion acelasi timp si un element pentru datarea relativa a culturii Costisa,identificata aici pentru prima data :faza acestei culturi Costisa este mai mai veche decat faza Monteoru  IC1,fiind partial sincrona cu faza Monteoru IC2 si probabil  IC3. Asezarea din epoca bronzului de la Costisa a fost intarita de un sant sapat pe o terasa create artificial,care inconjoara tapsanul de forma elipsoidala pe care se afla statiunea.
   Caracteristica culturii Costisa este ceramica decorata exclusiv cu siruri de triunghiuri hasurate,incinse,flancate uneori cu randuri de impunsaturi. Formele caracteristice sunt ceasca cu doua torti,amfora cu doua torti pe gat,sau tubular ,pe pantece.Singura forma care reprezinta ceramica grosiera,de uz casnic,este castronul tronconic cu fragmente de brau alveolat  sub margine. Cultura Costisa a luat nastere  la sfarsitul bronzului timpuriu,pe un fond inca neidentificat,si a evoluat  de-a lungul perioadei mijlocii a acestei epoci,fiind sincrona cu fazele  IC3 si IC2 ale culturii Monteoru. Dupa cucerirea de catre purtatorii acesteia din urma culturi a asezarii eponime,cultura Costisa a evoluat probabil independent intr-o forma inca nelamurita pe deplin in tinutul de la nord de valea Bistritei. Oricum elemente ale acestei culturi au contribuit la geneza culturii Noua,de la sfarsitul epocii bronzului. Cultura Costisa prezinta stranse analogii in cadrul grupului Ciomortan,din depresiunile din rasaritul Transilvaniei. Este foarte probabil ca grupul Ciomortan sa nu fie decat un aspect local al culturii Costisa,care dovedeste afinitati cu grupul Bielyi Potok (Bialyi Potik) din Ucraina subcarpatica si cu cultura Komarov,vizibile in decorul si formele ceramice.

Bibliografie:
1 Cultura Costisa in contextul epocii bronzului din Romania,Ed.”Constantin Mastasa”,Piatra Neamt,2001,Gheorghe Dumitroaia,Alexandru Vulpe
2. Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi a Romaniei,Ed.Enciclopedica Bucuresti,1994,vol.AC,coordinator stiintific Constantin Preda,pag.361,362





[1] Cultura Costisa in contextul epocii bronzului din Romania,Ed.”Constantin Mastasa”,Piatra Neamt,2001,Alexandru Vulpe
[2] Cultura Costisa in contextul epocii bronzului din Romania,Ed.”Constantin Mastasa”,Piatra Neamt,2001,Gheorghe Dumitroaia

[3] Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi a Romaniei,Ed.Enciclopedica Bucuresti,1994,vol.AC,coordinator stiintific Constantin Preda,pag.361,362

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu