Cultura Boian[1]
Cultura din neoliticul mijlociu (cca. 4500-3900 iHr.) ,denumita astfel dupa asezarea Boian,descoperita pe grindul Gradistea Ulmilor din mijlocul fostului lac Boian,situate intre satele Dorobantu si Ciocanesti (jud.Calarasi). Formata pe un teritoriu restrans in Muntenia centrala si de sud pe baza unui fond principal reprezentat de cultura Dudesti si asimiland elemente ale culturii ceramice liniare (in ceramica sir it funerar),cultura Boian s-a extins apoi in estul Munteniei,S-E Transilvaniei,S-V Moldovei si la sud de Dunare,impartindu-se in fazele sale tarzii de dezvoltare in grupe regionale de comunitati. Cultura Boian a continuat sa se dezvolte in sudul Munteniei si N-E Bulgariei,iar in faza de tranzitie la cultura Gumelnita comunitatile purtattoare s-au raspandit in Dobrogea ,N-E Bulgariei,au trecut Muntii Balcani ai asimiland populatiile locale,au atins tarmurile Marii Egee.In cadrul culturii Boian se disting trei faze de dezvoltare:
-Bolintineanu,
-Giulesti ,
-Vidra.
In faza Bointineanu aria de raspandire a culturii Boian pornea de la cursul inferior al Siretului (cu exceptia Campiei Brailei) pana aproape de Olt.Comunitatile fazelor Giulesti si Vidra au devenit mai dinamice si,probabil,in cautare de noi terenuri pentru cultivare s-au extins inspre N si N-E ocupand campia Brailei si pe cea din S-E Moldovei ,trecand probabil (dupa unele urme arheologice ) si dincolo de Prut. Au patruns in S-E Transilvaniei ,iar in S-V Moldovei au ajuns in contact si s-au amestecat cu purtatorii unei faze tarzii a culturii ceramicii liniare contribuind la sintetizarea culturii Precucuteni. Comunitatile din faza Vidra au trait pe un teritoriu mai restrans intre apa Buzaului si a Vedei ,pentru ca in ultima faza a tranzitiei spre cultura Gumelnita sa se extinda mult spre sudul Peninsulei Balcanice. Ca urmare a accentuarii sedentarizarii modului de viata ,consecinta fireasca a cresterii ponderii prelucrarii solului in cadrul economiei primitive,asezarile s-au inmultit schimbandu-se progresiv si tipul de locuinta. S-a trecut de la bordeiele modeste ,ovale,cu o vatra spre o extremitate ,la locuinte de suprafata ,rectangulare ,mai spatioase ,contruite in sidtem paianta. In aceeasi vreme s-a intensificat folosirea locuintelor cu podea-platforma. In fazele Bolintineanu si Giulesti asezarile erau, de o bicei,pet erase joase ,alcatuite din cateva locuinte,fara sistem de aparare. De la sfarsitul fazei Giulesti si pana la sfarsitul culturii Boian,majoritatea asezarilor au fost amenajate pe terase inalte,ocupand mai ales promontoriile marginite din trei parti de pante abrupte,iar partea de legatura cu platoul era fortificate prin cate un sant de aparare ,poate si cu palisada. Se cunoaste si un inceput de organizare in interiorul asezarilor, prin dispunerea locuintelor in siruri regulate. Ocupatiile principale ale purtatorilor culturii Boian au fost cultivarea plantelor,cresterea animalelor domestice (bovine,ovicaprine,porc si caine) ,vanatoarea (mai ales cerb,mistret,caprioara),culesul,mai rar,pescuitul,alaturi de care,mestesugurile casnice,torsul,tesutul si olaritul. In primele doua faze al culturii se practica cultivarea primitiva a a plantelor cu sapaliga . Suprafetele cultivate erau reduse ca intindere si se obtineau recolte mici. La sfarsitul fazei Giulesti au trecut la folosirea unui plug primitiv (aratru) cu tractiune animala. Intinderea terenurilor cultivate a crescut ,recoltele devenind mai mari ca urmare a folosirii unui nou soi de grau. In primele doua faze,uneltele de silex au fost putine (lame,razuitoare) ramanand in uz si unele piese microlite. Pe langa silex pentru confectionarea uneltelor s-a utilizat si gresia silicifiata. In faza Vidra,dupa ce purtatorii culturii au ocupat zonele cu zacaminte de silex de la sud de Dunare ,a crecut foarte mult numarul pieselor de silex ( in cuprinsul asezarilor de la nord de Dunare),ca si variabilitatea tipurilor (lame,razuitoare de diferite tipuri,daltite). Uneltele de piatra slefuita au fost destul de rare in primele doua faze. Ele erau lucrate,mai ales,din tuf volcanic galbui. S-au folosit toporase,daltite si tesle,toate neperforate. In ultimile doua faze au continuat sa fie folosite topoarele si daltile plate,mai des trapezoidale,neperforate ,dar apar si topoarele-ciocan perforate,lucrate din roci vulcanice. Uneltele de os si de corn nu sunt prea numeroase (sule,daltite,sapaligi,mansoane). Purtatorii culturii Boian au cunoscut si prelucrat arama si aurul. Piesele de arama sunt foarte putine. Cele mai vechi sunt margele provenind din mormintele de la Cernica (din faza Bolintineanu) . Din faza Vidra dateaza un ac sau o sula izolata. Si in faza de tranzitie piesele de aur sunt foarte rare. S-a gasit o singura piesa (o sarmulita) ,de aur, la Glina.
Ceramica este bogat reprezentata in toate complexele culturii. In primele doua faze ,vasele erau mode;ate din pasta amestecata cu pleava ,iar in ultimile doua ,cu cioburi pisate. In toate asezarile sunt documentate trei categorii ceramice.
Prima ,cea a vaselor de uz comun ,ale carei borcane,ornamentate cu barbotina ,brauri in relief si proeminente ,s-au mentionat in uz pana la sfarsitul culturii.
Cea mai sensibila la evolutie a fost categoria vaselor din pasta buna ( vase mari cu corp cilindric,prevazute sau nu cu picior inalt,vase piriforme,etc.),suporturile paralelipipedice si rotunde. In faza Bolintineanu,motivele ornamentale erau alcatuite din linii incizate,in forma de meandre ,cu siruri de triunghiuri pe margini,incrustate cu materie alba. In faza Giulesti s-au mentinut vechile motive,dar s-a folosit decorul excizat si incrustat cu alb,avand ca motive:”tabla de sah”,”dinti de lup”,si altele. Decorul vaselor din faza Vidra era tot excizat,dar mult mai fin, si incrustat cu alb. Formele de vase erau deosebit de elegante. In faza de tranzitie,suprafetele excizate au fost deosebit de mari,in raport cu portiunile crutate,si erau incrustate cu alb,iar mai tarziu numia vopsite cu alb.
A treia categorie este a vaselor din pasta fina.Predomina paharele de culoare cenusie sau neagra ,cu suprafata lustruita,ornamentate,in special,pein caneluri fine. Aceasta categorie de vase a fost folosita in cursul celor patru faze de dezvoltare.Plastica antropomorfa este destul de slab reprezentata in asezarile Boian. Marea majoritate a figurinelor redau un personaj feminine in picioare. Pe unele piese sunt sugerate ,prin spirale sau prin meander,elemente,probabil,ale decorului de pe imbracaminte. O figurina de la Bogata reprezinta o femeie imbracata intr-o rochie lunga pana la glezne si larga la poale. La Ipotesti s-a gasit si o figurina redand un barbat,infasurat la mijloc cu un brau lat. Ritul funerar al purtatorilor culturii Boian a variat. In faza Bolintineanu,in necropola de la Cernica (de cca.500 de morminte) scheletele erau intinse pe spate ,avand depuse alaturi unele podoabe (bratari de Spondylus) si obiecte. In celelalte faze ,rtul funerar s-a schimbat;scheletele au fost gasite in pozitie chircita,pe o parte ,si fara inventar funerar.
Periodizare[2]
Cultura Boian este impartita traditional in patru faze,fiecareia fiindu-i dat un nume a sitului arheologic cu care este asociata:- Faza I - Bolintineanu , 4300-4200 BC.
- Faza II - Giuleşti (deasemenea cunoscuta ca si cultura Giuleşti-Boian), 4200-4100 BC.
- Faza III - Vidra , 4100-4000 BC.
- Faza IV - Spanţov (deasemenea cunoscuta ca si cultura Boian-Gumelniţa),4000-3500 BC-faza de tranzitie
Cultura Boian in Transilvania[3]
Descoperiri ale culturii Boian sunt destul de numeroase in sud-estul Transilvaniei. Unele din acestea au fost atribuite culturii Precucuteni I, altele, cum sunt cele de la Feldioara, apartin fazei Giulesti si elemente ale fazei Vidra (etapa mai evoluata) ale culturii Boian.
Materiale Giulesti sunt amintite si la Ariusd, nivel V, in nivel Cucuteni A. In sondajele noastre de la Let (mai sus profilul stratigrafic) se constata anterioritatea descoperirilor Giulesti fata de cele cucuteniene, deoarece apar in complexe separate, amestec fiind sesizat doar in strat din cauza complexelor care se intretaie, situatie posibila si la Ariusd, niv. V. Descoperiri ale culturii Boian, numai in judetul Covasna, sunt cunoscute in peste 8 statiuni: Cernat, Covasna, Reci, Petriceni, Turia, Valcele, iar in Harghita apar la Bancu - "Paraul Fisag", Ciucsangeorgiu - tot pe Paraul Fisag, dar numarul lor trebuie sa fie mai mare, cele nesigure au fost considerate simplu, ca neolitice.
Ceramica culturii Boian este de buna calitate, bine arsa, apar specii cu luciu metalic. Decorul este uneori excizat si incrustat cu materie alba, cu efecte deosebite, dar acestea nu ajung la finetea descoperirilor din Muntenia sau a celor din cultura Vadastra, din sudul Olteniei. Caracteristice acestei civilizatii sunt unele altarase de cult decorate cu excizii si incrustate cu materie alba.
sint,,sef de proiect,,cultura Boian ,legionara vesnic.
RăspundețiȘtergeresintem pensionari cu disabilitati[cate 2,mai multe fiecare,diabet simplu 2+5 sjv],croitor-gestionar,zidar-rosator,cofetar-patiser[Gina,Leana,Gore. R] 1900-vesnic.
RăspundețiȘtergerecu Dino[bucatar-reporter de partid sot toti 4 monahi feciori toata schelaria cu toate drepturile degrevati sf Treime sf Maria] 1900-vesnic.
RăspundețiȘtergeretoti membrii Plini partid PSD cu adeziuni[adusi de mine vesnic corecti comune].
RăspundețiȘtergerei-am legat pe toti si pe toate invinuiti corect procuratura aici district cu lantul la azil la Breaza ca stateau pe capul meu la sistem ilegal 1900-vesnic, nu renunt vesnic la acuzatii ,pagube plata cominatorie ungureasca,si,,pe aici nu se trece,,vesnic.
RăspundețiȘtergerearata zeita Atena balanta justitiei la parinti eu sot la oameni sa stiim da 1900-vesnic.
RăspundețiȘtergerestiim trei feluri de literaturi limbi de tiganeste -ungureasca eu parinti sot bunici1900-vesnic.
RăspundețiȘtergere